Bibllia si Eu

Un Copil de la Duhul Sfânt

Un copil venit in lume prin Duhul Sfant

Iosif, șocat fiind de cele auzite despre logodnica lui, meditând adânc și încercând să găsească o ieșire cât mai potrivită din situație, este informat de un înger că ceea ce se întâmplase cu viitoarea sa soție, era de fapt planul lui Dumnezeu. Dar, pe cand se gandea el la aceste lucruri, i s-a aratat in vis un inger al Domnului si i-a zis: “Iosife, fiul lui David, nu te teme sa iei la tine pe Maria, nevasta ta, caci ce S-a zamislit in ea este de la Duhul Sfant. (Mat 1:20)
In sfârsit, În cele din urmă, mult așteptatele profeții se împliniseră, profeții care vorbeau despre un copil care urma să vină în mod supranatural în lume ca apoi să o salveze. De aceea, Domnul insusi va va da un semn: “Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un Fiu si-I va pune numele Emanuel.(Isaia 7:14) Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: “Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii. (Isaia 9 : 6)
Cea mai veche profeție referitoare la acest salvator al lumii, adică Mesia, se găsește în cartea Genezei, cu 1400 de ani înaintea erei noastre:„Toiagul de domnie nu se va departa din Iuda, nici toiagul de carmuire dintre picioarele lui, pana va veni Silo, si de El vor asculta popoarele. ” (Geneza 49:10)
Evreii au păstrat cu sârguință genealogiile celor douăsprezece seminții ale lui Israel care erau de mare importanță la acea vreme. Prin urmare, in secolul I, unii creștini , convertiți din iudaism  au fost tentați să continue să se certe ca și contemporanii lor asupra acestor chestiuni (1 Timotei 1:4; Tit 3:9), deoarece nu toate semințiile aveau aceeași onoare și aceleași promisiuni (Geneza 49).
Evangheliile după Luca și Matei descriu în detaliu strămoșii lui Hristos, legând originea sa paternă și maternă de seminția lui Iuda (Luca 3:23-34; Matei 1:1-16). Fapt remarcabil al providenței divine, nu mai există urme ale genealogiilor triburilor lui Israel de astăzi, deoarece acestea au fost arse complet în timpul distrugerii Ierusalimului de către romani în anul 70 d.Hr.
De ce este acest lucru important? Pentru că numai Isus Hristos poate fi Mesia! Într-adevăr, nimeni nu poate fi identificat astăzi ca venind din tribul lui Iuda. Acum, Dumnezeul Atotputernic a hotărât că din seminția lui Iuda trebuie să se nască cel mai mare dintre regi. Astfel, Isus este singurul care poate pretinde că este Mesia prin împlinirea profețiilor mesianice.

Descendent născut al regelui David

În secolul al VI-lea î.Hr., profetul Ieremia a declarat: „Iată, vin zile, zice Domnul, în care îi voi ridica lui David un vlăstar drept; Iata vin zile, zice Domnul, cand voi ridica lui David o Odrasla neprihanita. El va imparati, va lucra cu intelepciune si va face dreptate si judecata in tara. ” (Ieremia 23:5).
Acest legământ davidic descris în al șaptelea capitol al din 2 Samuel este motivul pentru care așteptăm întoarcerea lui Hristos pentru stabilirea domniei sale pământești în timpul mileniului. Împărăția va culmina cu stabilirea noului cer și a noului pământ pentru o domnie veșnică (Apocalipsa 20-22). Evreii aveau această așteptare, motiv pentru care unii L-au aclamat pe Hristos cu aceste cuvinte: „Osana Fiului lui David!”. Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului! Osana în cele mai înalte locuri! (Matei 21:9).
Acest Mesia care va domni peste Israel și toate națiunile și a cărui origine este veșnică, nu este nimeni altul decât Isus Hristos, Creatorul care a fost prezent înainte de începutul universului (Ioan 1:1,14,17; Coloseni 1:16-). 17).

Născut dintr-o Fecioară

Aproape șapte secole î.Hr., Isaia a profețit: „De aceea Domnul vă va da un semn: Iată, fecioara va rămâne însărcinată și va naște un fiu și-i va pune numele Emanuel” (Isaia 7:14, . Rețineți că miracolele au fost întotdeauna rare, prin definiție. De aceea, când Maria a auzit această veste, a fost prima surprinsă:
Ingerul i-a zis: “Nu te teme, Marie; caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu. Si iata ca vei ramane insarcinata si vei naste un Fiu, caruia Ii vei pune numele Isus. El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preainalt; si Domnul Dumnezeu Ii va da scaunul de domnie al tatalui Sau David. Va imparati peste casa lui Iacov in veci, si Imparatia Lui nu va avea sfarsit.” Maria a zis ingerului: “Cum se va face lucrul acesta, fiindca eu nu stiu de barbat?” (Luca 1:30-34). (Luca 1:30-34).
Răspunsul la întrebarea lui se găsește în puterea lui Dumnezeu: „Îngerul i-a răspuns: Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea, copilul sfânt, care se va naște din voi, va fi numit Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:30-35).

Datorită zămislirii miraculoase, prin puterea Duhului Sfânt, Hristos s-a născut, pe când Maria ea era încă fecioară.

De ce a fost necesar acest lucru? În primul rând, să ne amintim că Hristos este Dumnezeu și, prin urmare, El este veșnic. Întruparea prin puterea Duhului Sfânt a fost așadar necesară, nu pentru a da natura divină lui Hristos, ci pentru ca să se producă eliberarea omenirii de păcatul originar. Hristos nu s-a născut din doi părinți muritori (Iosif nu era tatăl său biologic) pentru că altfel ar fi fost un păcătos, trupul său ar fi fost pătat de păcat încă de la concepție (Psalmul 51:5) și nu ar fi putut să-i salveze pe credincioși murind pentru păcatele lor.

Născut pentru a salva pe păcătos

În cele din urmă, noi îl sărbătorim pe Hristos cel născut din fecioara pentru a mântui păcătosul, născut pentru a muri în locul nostru sub mânia lui Dumnezeu. Această mare mântuire a fost profețită și în Noul Testament de Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul:„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, căci El a cercetat și l-a răscumpărat pe poporul Său și ne-a ridicat un Mântuitor puternic în casa lui David, robul Său, așa cum spusese prin gura sfinților Săi prooroci din vechime , – un Mântuitor care ne eliberează…” (Luca 1:67-71).
Acesta este motivul pentru care copilului i s-a dat „numele lui Isus; El este cel care își va mântui poporul de păcatele lui” (Matei 1:21), pentru că Isus înseamnă „Dumnezeu mântuiește”.
Orașul în care s-a născut Hristosul a fost Betleem,  ceea ce înseamnă „casa pâinii” și sigur nu la intâmplare avea să afirme Isus mai târziu : „Eu sunt pâinea vie care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi pentru totdeauna; iar pâinea pe care o voi da, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viața lumii” (Ioan 6:51).
Dumnezeu nu lasă nimic la voia întâmplării, ceea ce anunțase prin gura sfinților profeți s-a împlinit tocmai la venirea lui Isus Hristos. Întrucât veridicitatea profețiilor mesianice a fost absolută în ceea ce privește prima venire a lui Hristos, putem, prin urmare, fără nici o îndoială să așteptăm a doua Sa venire proorocită în Noul Testament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *