{"version":"1.0","provider_name":"","provider_url":"https:\/\/caleavietii.com\/fr","title":"Canonul Noului Testament -","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"qui8Cu6bJE\"><a href=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/\">Canonul Noului Testament<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/embed\/#?secret=qui8Cu6bJE\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"\u00ab\u00a0Canonul Noului Testament\u00a0\u00bb &#8212; \" data-secret=\"qui8Cu6bJE\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/caleavietii.com\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>","description":"CANONUL NOULUI TESTAMENT \u00a0 Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta. Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103 la baz\u0103 \u00abtrestie\u00bb. Datorit\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103rilor multiple ale acestei plante, sensul cuv\u00e2ntului a evoluat, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne, regul\u0103, model, norm\u0103, referin\u021b\u0103, liniar, linie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, coloan\u0103 m\u0103rginit\u0103 de linie \u015fi, de aici, list\u0103 scris\u0103 sub forma unei coloane. Cuv\u00e2ntul grec \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd\u00a0 \u00bb provine la randul lui din cuv\u00e2ntul ebraic \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb qaneh care \u00eenseamn\u0103 deasemenea trestie, m\u0103sur\u0103, etc. Este interesant c\u0103 primele doua litere \u00ab\u05e7\u05e0\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb, \u00ab\u00a0 qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 \u201cstr\u00e2ngere pentru semin\u021be\u201d, iar ultima liter\u0103 \u00ab\u05d4\u00a0 \u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, astfel cuv\u00e2ntul canon s-ar putea traduce prin \u201cstr\u00e2ngerea semin\u021belor vie\u021bii\u201d. Mai sunt \u015fi alte posibile interpret\u0103ri ale cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb, care nu vor fi men\u021bionate aici. Astfel \u00een zilele noastre, canonul biblic, reprezint\u0103 o list\u0103 de c\u0103r\u021bi trecute prin-un filtru, adic\u0103 un ansamblu de reguli, pentru a defini care dintre ele pot fi re\u021binute ca normative. \u00a0 ATARNAREA PRIMILOR CRESTINI FATA DE SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT La vremea aceea, erau doar scripturile care proveneau din marea tradi\u021bie evreiasca \u0219i ele erau considerate inspirate de c\u0103tre primii crestini, de fapt \u00eentrebarea nici nu se punea \u00een timpul acela, mai ales c\u0103 \u00eensu\u0219i Domnul Isus citea \u015fi \u00eenva\u021ba din scripturi. Far\u0103 de scriirile vechiului testament nu s-ar fi putut forma \u015fi \u00een\u021belege noul testament \u015fi nici rolul lui Hristos. Cuv\u00e2ul \u201d Hristos \u201d vine din greac\u0103 care \u00eenseamn\u0103 Mesia. Cuv\u00e2tul Mesia provine din cuv\u00e2tul ebraic\u00a0 \u201c\u05de\u05e9\u05d9\u05d7\u201d \u00a0 mashiah. Vechiul testament este deci temelia \u015fi baza speran\u021bei mesianice. A ignora Scripturile pentru primii cre\u0219tini \u00eensemna s\u0103 ignoreze pe Hristos. Evangheliile sunt pline de scrieri din Vechiul Testament, preluate din c\u0103rtile lui Moise, profeti, Psalmi etc\u2026 care fac referire la Mesia, care este centrul vechiului \u015fi al noului testament. Astfel scrierile vechiului testament se completeaza \u00een cele din noul testament, iar cele apar\u021binand noului testament i\u0219i au r\u0103d\u0103cina \u00een vechiul testament. \u00a0 MODALITATEA TRANSMITERII MESAJULUI PRINTRE NOII CRESTINI \u00a0 In timpul apostolilor, noii converti\u021bi se adunau \u015fi ascultau \u00ab\u00a0 predicile\u00a0 \u00bb apostolilor \u0219i ucenicilor \u00eemp\u0103rta\u0219indu-le la r\u00e2ndul lor \u0219i altora, dup\u0103 cum vedem \u00een Fapte 4:4\u00a0Ins\u0103 multi din cei ce auziser\u0103 cuvantarea au crezut; si num\u0103rul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.\u00a0Fapte 5:42.\u00a0Si, \u00een fiecare zi, \u00een Templu si acas\u0103, nu \u00eencetau s\u0103 \u00eenvete pe oameni \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Hristos. In 2 Tes 2 :15, vedem c\u0103 Pavel \u00eei \u00eendeamna pe cre\u0219tini sa p\u0103streze \u00eenva\u021batura primit\u0103\u00a0fie prin viu grai fie prin scris. In\u021belegem c\u0103 \u00een acel timp mesajul se transmitea prin ambele maniere c\u00e2t \u00een scris at\u00e2t \u0219i oral. Mai exact transmiterea oral\u0103 a Evangheliilor corespunde fazei ini\u021biale a tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eentre r\u0103stignirea lui Isus, \u00een jurul anului 30 d. Hr., \u0219i stabilirea \u00een scris a primei evanghelii, \u00eenainte de anii 70 d.Hr. \u00cen timpul acestor c\u00e2teva decenii, cuvintele lui Isus \u0219i ale apostolilor au circulat aparent numai \u00ab prin viu grai \u00bb, apoi s-a sim\u021bit nevoia de a le pune \u0219i \u00een scris, astfel au fost scrise zeci de car\u021bi dinre care unele au fost selectate pentru formarea noului testament. \u00a0 CRITERII PENTRU VALIDAREA AUTENTICITATII MANUSCRISELOR \u00a0 Autoritatea apostolic\u0103 Manuscrisul trebuia s\u0103 fi fost scris de c\u0103tre un apostol sau de c\u0103tre cineva cate era \u00een contact cu apostolii. Se verifica deasemenea dac\u0103 manuscrisul a fost scris \u00een primul secol. Adevarat \u2013 Autentic Mesajul c\u0103rtii nu trebuia s\u0103 fie \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile vechiului testament, \u00eenva\u021baturile lui Isus \u015fi ale apostolilor. Pseudopigrafie Se verifica dac\u0103 textul car\u021bii nu i-a fost atribuit altui \u00ab autor \u00bb. Fictiune \u2013 Roman Se verifica dac\u0103 cartea nu era o fic\u021biune sau un roman scris\u0103 mai degrab\u0103 cu scopul de a ast\u00e2mp\u0103ra curiozitatea unora dec\u00e2t cu un scop dogmatic. Numele proprii Se verifica cu a\u021bentie dac\u0103 numele din manuscrise sunt nume obi\u0219nuite \u015fi comune din timpul lui Isus \u015fi a apostolilor. Toponemia \u2013 Geografia Erau cercetate numele de \u021bari, de ora\u0219e, sate, locuri, ape, mun\u021bi din acea regiune pentru a vedea dac\u0103 corespund cu cele din contextul geografic al lui Isus \u015fi al apostolilor. Flora \u0219i Fauna Se verificau de asemenea toate speciile de plante \u0219i animale pentru a vedea dac\u0103 corespund celor din timpul pretins din manuscrise. \u00a0 SCRIERILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT \u00a0 Autorii \u0219i datarea scrierilor Nici una dintre c\u0103r\u021bile Noului Testament nu este datat\u0103 \u00een mod clar. Multe dintre acestea nu includ numele autorilor. Stabilirea datei redactarii unei scrieri necesit\u0103 o munc\u0103 critic\u0103 atent\u0103, dar nu poate duce dec\u00e2t la ipoteze exegetice. \u00cen pofida divergen\u021belor de opinii \u0219i a dezbaterilor \u00een decursul anilor, apare un anumit consens, asupra celor 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament. Evanghelia dup\u0103 Matei Evanghelia dup\u0103 Matei (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03b1\u03c4\u03b8\u03b1\u03af\u03bf\u03bd \u03b5\u03c5\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este prima dintre cele patru Evanghelii canonice con\u021binute \u00een Noul Testament. Este atribuit\u0103 de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 apostolului Matei, un colector de taxe care a devenit apostol al lui Isus Hristos, dup\u0103 p\u0103rerea multor cercet\u0103tori reiese c\u0103 aceast\u0103 evanghelie a fost scris\u0103 \u00eentre 58 \u0219i 65 , se pare s\u0103 vin\u0103 din Antiohia, unde a tr\u0103it una dintre primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. Evanghelia dup\u0103 Marcu Evanghelia dup\u0103 Marcu, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel apoi al lui Petru (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03ac\u03c1\u03ba\u03bf\u03bd \u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este a doua (dup\u0103 locul s\u0103u) a celor patru Evanghelii canonice \u0219i, de asemenea, cea mai scurt\u0103. Un fragment din evanghelia lui Marcu a fost g\u0103sit printre manuscrisele de la Qumran, dup\u0103 cum se \u015ftie, pe\u0219terile din Qumran au fost pecetluite in 70 d.H., deci fragmentul din evanghelie a fost pus acolo \u00eenainte de de anii 70 d.H. Se presupune ca evanghelia a fost scris\u0103 cu 3-4 ani \u00eenainte de d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului. Evanghelia dup\u0103 Luca Evanghelia dup\u0103 Luca (\u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) a fost scris\u0103 de Luca (medic \u0219i, conform tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel). Ea este a treia evanghelie si cea mai lung\u0103 dintre cele patru evanghelii din Noul Testament. Luca este deasemenea autorul Faptelor Apostolilor, care se pare c\u0103 este continuarea Evangheliei sale unde se poveste\u015fte despre \u00eenceputurile Bisericii cre\u0219tine. Lipsa indiciilor despre c\u0103derea Ierusalimului ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 ambele c\u0103r\u021bi au fost scrise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 70 d.H. Evanghelia lui Ioan Evanghelia lui Ioan (greac\u0103 \u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u1f38\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd, este ultima dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Cercet\u0103torii sunt de acord s\u0103 vad\u0103 \u00een acest text cea mai recent\u0103 dintre cele patru evanghelii canonice, iar dup\u0103 cum nici \u00een aceast\u0103 evanghelie nu exist\u0103 indicii despre distrugerea Ierusalimului, datarea ei nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 anii 70 d.H. Faptele Apostolilor Faptele Apostolilor, este a doua parte a lucr\u0103rii dedicate lui Teofil \u0219i atribuit\u0103 lui Luca, prima parte fiind Evanghelia dup\u0103 Luca. Faptele apostololilor \u0219i Evanghelia dup\u0103 Luca sunt scrise \u00een anii care au decurs \u00eenainte de 70 d.H, adica \u00eenainte de destrugerea Ierusalimului. Romani Epistola c\u0103tre romani este atribuit\u0103 \u0219i lui Pavel a fost scris\u0103 \u00een timpul celei de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 spre Corint ale lui Pavel, unde si-a petrecut iarna 57-58 (Fapte 20,2-3). El anun\u021b\u0103 c\u0103 va pleca la Ierusalim sa duc\u0103 ni\u015fte ajutoare sfintilor (Rm 15,25-28). Aceast\u0103 epistol\u0103 ar fi fost scris\u0103 de c\u0103tre Ter\u021bius, discipol al lui Pavel. 1 Corinteni Istoricii \u0219i teologii cre\u0219tini sunt de acord c\u0103 Pavel este autorul primei epistole c\u0103tre corinteni scris\u0103 \u00een jurul anilor (53-54 d.Hr.). Scrisoarea este citat\u0103 sau men\u021bionat\u0103 de cele mai vechi surse \u0219i este inclus\u0103 \u00een toate canoanele antice, inclusiv cel a lui Marcion. 2 Corinteni Exist\u0103 o mul\u021bime de controverse cu privire la a doua scrisoare a lui Pavel adresat\u0103 Corintenilor. Versiunea care ne-a ajuns este, probabil, compus\u0103 din mai multe scrisori, inclusiv \u201cscrisoarea \u00een lacrimi\u201d. Pavel continu\u0103 s\u0103 abordeze agitatiile comunit\u0103\u021bii din Corint, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi lucrarea apostolic\u0103 . Aceast\u0103 scrisoare a fost probabil scris\u0103 \u00een Macedonia, \u00een jurul anilor 54-55, unde Tit sa al\u0103turat lui Pavel. Galateni Aceast\u0103 scrisoare este trimis\u0103 de Apostolul Pavel bisericilor din Galatia. Data scrierii este estimat\u0103 \u00eentre 47 \u0219i 58, iar majoritatea istoricilor pun datarea ei \u00een jurul anilor 50\/51, cam la dou\u0103zeci de ani de la r\u0103stignirea lui Isus. Efeseni Conform tradi\u021biei, Pavel din Tars a scris aceast\u0103 scrisoare \u00een timp ce era la Roma \u00eentre 61 \u0219i 63. Dar \u00een conformitate cu mul\u021bi cercet\u0103tori, efesenii cu greu pot fi destinatarii acestei scrisori; \u00cen (I, 15, IV, 21), Pavel nu pare s\u0103-i cunoasc\u0103 de\u0219i el a tr\u0103it mult timp \u00een Efes. \u00cen salutul ini\u021bial (I, 1), cuvintele \u201cEfes\u201d, omise de mai multe manuscrise, constituie o problem\u0103 textual\u0103. Astfel, se presupune c\u0103 scrisoarea ar putea fi atribuit\u0103 bisericii din Laodicea (conform Epistolei c\u0103tre Coloseni, IV, 16), aceast\u0103 comunitate a primit o scrisoare, pierdut\u0103, de la apostol). Pilipeni Epistola c\u0103tre Filipeni este o carte a Noului Testament. Probabil este scris\u0103 \u00een jurul anului 61 d.Hr. de c\u0103tre Apostolul Pavel Bisericii din Filipi. El a scris-o \u00een timpul primei \u00eenchisori de la Roma. Aceast\u0103 epistol\u0103 \u00eei invit\u0103 pe cre\u0219tini, printre altele, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba \u00een bucurie, a\u0219a cum este eviden\u021biat \u00een versetul din (Filipeni 4: 4) : \u201cBucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!\u201d. Coloseni Conform tradi\u021biei cre\u0219tine, apostolul Pavel ar fi scris aceast\u0103 scrisoare \u00eenainte de distrugerea ora\u0219ului Colose (60 d.Hr), \u00een mijlocul primei sale captivitati romane. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, epistola ar fi fost scris\u0103 mai degrab\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel la Efes (\u00eentre 54 \u0219i 57) sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii la Cezareea (\u00een anii 58 \u0219i 60). Scrisoarea apar\u021bine \u0219i lui Paul se situeaz\u0103 printre \u201cEpistolele captivit\u0103\u021bii\u201d. Este adresat\u0103 bisericii din Coloseni (ora\u0219ul Frigia), biserica pe care apostolul n-a \u00eentemeiat-o \u0219i pe care niciodat\u0103 n-a vizitat-o (I, 4). Unul dintre discipolii s\u0103i, Epafras (IV, 12), este la originea acestei comunit\u0103\u021bi (precum \u0219i a celor din Laodicea \u0219i Hierapolis). \u00cen ce priveste datarea, mai multe teze sunt avansate. Cea mai comun\u0103 pledeaz\u0103 pentru prima captivitate roman\u0103 (\u00een conformitate cu IV, 3, 10, 18, Paul este \u00een \u00eenchisoare), adic\u0103 pentru anii 61-63. 1 Tesaloniceni Trimis\u0103 la \u00eenceputul lui 51 de c\u0103tre Pavel, care era \u00een Corint, a fost destinat\u0103 bisericii din Salonic, capitala provinciei romane a Macedoniei. Pavel a mers acolo \u00een anul 50, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. 2 Tesaloniceni Potrivit textului din 2 Tesaloniceni 1.1, autorul acestei de-a doua epistole c\u0103tre Tesaloniceni este apostolul Pavel, probabil cu colaborarea lui Silas \u0219i Timotei. Mai multi cercetatori sunt de acord c\u0103 ea a fost probabil scris\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 52. 1 Timotei Cele dou\u0103 epistole c\u0103tre Timotei \u0219i Epistola c\u0103tre Tit par s\u0103 fie din aceea\u0219i perioad\u0103, autorul este Pavel : stilul \u0219i vocabularul lor sunt foarte apropiate. Cea de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 nu poate fi folosit\u0103 ca un punct de referin\u021b\u0103, deoarece ucenicul este cu \u00eenva\u021b\u0103turul s\u0103u. \u00cen I Timotei, 3, Pavel pleac\u0103 spre Macedonia \u0219i las\u0103 lui Timotei sarcina Bisericii din Efes. Apostolul nu pare s\u0103 fie prizonier. Prin urmare, putem s\u0103 situ\u0103m scrierea acestei scrisori la o dat\u0103 dup\u0103 prima \u00eenchisoare a lui Pavel (61-63) \u0219i \u00eenainte de captivitatea care a precedat moartea acestuia, care, conform tradi\u021biei, a avut loc \u00een 67. 2 Timotei Majoritatea cercet\u0103torilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103 a fost scris\u0103 la Roma c\u00e2nd apostolul Pavel era \u00eentemni\u021bat acolo, ceia ce este evident din; 2 Timotei 1: 8, 2 Timotei 1:16. Unii sunt de p\u0103rere ca cartea ar fi fost scris\u0103 \u00een anul 67, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca apostolul Pavel s\u0103 fie executat. 2 Timotei 4: 6 Tit Conform scrisorii c\u0103tre Tit (I, 5), Pavel la p\u0103r\u0103sit pe prietenul s\u0103u \u00een Creta; acolo \u00eei scrie el \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie (III, 12), cer\u00e2ndu-i s\u0103 se al\u0103ture lui la Nicopolis \u00een timpul iernii. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul ca Pavel se afl\u0103 \u00een libertate, am putea data aceast\u0103 \u00een jurul anului 65: adic\u0103 dintr-o perioad\u0103 dup\u0103 prima captivitate a lui Pavel (61-63) \u0219i, prin urmare, \u00eenainte de 67, adic\u00e2 de anul mortii sale. Filimon Epistola c\u0103tre Filimom este scris\u0103 de Apostolul Pavel \u201ccu propria sa m\u00e2n\u0103\u201d (Filimon.v 19). \u00cen mod tradi\u021bional, epistola este asociata captivit\u0103\u021bii romane (\u00een jurul anilor 60-63 d.H.),..."}