{"version":"1.0","provider_name":"","provider_url":"https:\/\/caleavietii.com\/fr","title":"Liturghia cre\u0219tin\u0103 p\u00e2n\u0103-n marea schism\u0103 -","type":"rich","width":600,"height":338,"html":"<blockquote class=\"wp-embedded-content\" data-secret=\"TtSBkOMbNw\"><a href=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/liturghia-crestina-pana-n-marea-schisma\/\">Liturghia cre\u0219tin\u0103 p\u00e2n\u0103-n marea schism\u0103<\/a><\/blockquote><iframe sandbox=\"allow-scripts\" security=\"restricted\" src=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/liturghia-crestina-pana-n-marea-schisma\/embed\/#?secret=TtSBkOMbNw\" width=\"600\" height=\"338\" title=\"\u00ab\u00a0Liturghia cre\u0219tin\u0103 p\u00e2n\u0103-n marea schism\u0103\u00a0\u00bb &#8212; \" data-secret=\"TtSBkOMbNw\" frameborder=\"0\" marginwidth=\"0\" marginheight=\"0\" scrolling=\"no\" class=\"wp-embedded-content\"><\/iframe><script>\n\/*! This file is auto-generated *\/\n!function(d,l){\"use strict\";l.querySelector&&d.addEventListener&&\"undefined\"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!\/[^a-zA-Z0-9]\/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret=\"'+t.secret+'\"]'),c=new RegExp(\"^https?:$\",\"i\"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display=\"none\";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute(\"style\"),\"height\"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):\"link\"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute(\"src\")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener(\"message\",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener(\"DOMContentLoaded\",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll(\"iframe.wp-embedded-content\"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute(\"data-secret\"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+=\"#?secret=\"+t,e.setAttribute(\"data-secret\",t)),e.contentWindow.postMessage({message:\"ready\",secret:t},\"*\")},!1)))}(window,document);\n\/\/# sourceURL=https:\/\/caleavietii.com\/wp-includes\/js\/wp-embed.min.js\n<\/script>","description":"Cum s-a desf\u0103\u0219urat forma de cult a Bisericii cre\u0219tine din primele secole? Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului liturghie Termenul liturghie provine din grecescul \u03bb\u03b5\u03b9\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03af\u03b1 \/ leitourg\u00eda, de la adjectivul \u03bb\u03b5\u03b9\u03c4\u03bf\u03c2 \/ le\u00eftos, \u201epublic\u201d, derivat din \u03bb\u03b5\u03ce\u03c2 = \u03bb\u03b1\u03cc\u03c2 \/ laos, \u201eoameni\u201d \u0219i de la numele comun \u1f10\u03c1\u03b3\u03bf\u03bd \/ ergon, \u201eac\u021biune, munc\u0103, serviciu\u201d. Dic\u021bionarul Enciclopedic Quillet ne spune c\u0103 \u201e\u00een Grecia antic\u0103, numele \u00abliturghie\u00bb a fost dat anumitor servicii publice determinate de lege la care erau supu\u0219i cet\u0103\u021benii\u201d. Datorit\u0103 acestor \u00abliturgii\u00bb (munci \u00een comun), se permitea, a\u0219adar, construc\u021bia de drumuri, nave de r\u0103zboi etc. Cuv\u00e2ntul a fost preluat de P\u0103rin\u021bii Apostolici \u00een sensul religios al ac\u021biunii comune, al ac\u021biunii oamenilor. Prin urmare, Liturghia include \u00een Biseric\u0103 tot ceea ce apar\u021bine de via\u021ba comun\u0103 pentru credincio\u0219i: ansamblul de ceremonii \u0219i rug\u0103ciuni care alc\u0103tuiesc \u00eenchinarea \u00een Biseric\u0103. O na\u0219tere lent\u0103 \u0219i dureroas\u0103 Cre\u0219tinismul a avut nevoie de mult timp pentru a ie\u0219i din iudaism. Primii credincio\u0219i \u00een Hristos au continuat \u00een tradi\u021biile str\u0103mo\u0219ilor lor evrei, \u00eenchin\u00e2ndu-se at\u00e2t \u00een Templu, c\u00e2t \u0219i \u00een Sinagog\u0103. La aceast\u0103 practic\u0103 de cult au ad\u0103ugat componentele distinct cre\u0219tine, care au fost, de fapt, practici de cult evreie\u0219ti transformate. Acestea includeau Botezul, Euharistia, masa Agape \u0219i altele. Botezul a fost prezent \u0219i \u00een practica religioas\u0103 evreiasc\u0103 ca o poc\u0103in\u021b\u0103 personal\u0103 pentru p\u0103cat. Botezul, precum \u0219i Cina Domnului, a fost transformat at\u00e2t \u00een sens, c\u00e2t \u0219i \u00een con\u021binut de Domnul nostru Iisus Hristos. Primii cre\u0219tini, cu \u00een\u021belegerea lor transformat\u0103 a elementelor centrale ale iudaismului, au avut o problem\u0103 practic\u0103: cum s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00eenchinarea? Ei doreau s\u0103-\u0219i continue vechile practici de cult evreie\u0219ti, \u00een acela\u0219i timp \u00eencorpor\u00e2nd acest sens \u0219i con\u021binut nou. Ace\u0219tia au recunoscut necesitatea continuit\u0103\u021bii cu vechea tradi\u021bie, dar \u0219i integrarea celei noi. Au fost p\u0103strate orele de rug\u0103ciune ale templului \u0219i \u00eenchinarea Sinagogii, dar nu erau centrate \u00een Hristos. \u00cen fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, acei credincio\u0219i cre\u0219tini din Ierusalim urmau Templul pentru rug\u0103ciuni \u00een timpul ciclului zilnic, iar s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u2013 Sabatul evreiesc \u2013 mergeau fie la Templu, fie la Sinagog\u0103. Credin\u021ba Bisericii timpurii era c\u0103 moartea sacrificial\u0103 a lui Iisus Hristos \u0219i \u00eenvierea Sa ulterioar\u0103 au \u00eenlocuit toate sacrificiile templului ca mijloc de propov\u0103\u021bire \u0219i isp\u0103\u0219ire. \u00cen jertfa lui \u00censu\u0219i, Iisus Hristos devine propov\u0103duirea pentru toate p\u0103catele omenirii; El este Mielul lui Dumnezeu, care \u00eenl\u0103tur\u0103 p\u0103catele lumii (Ioan 1:29). Ulterior, pentru cre\u0219tini, nu a mai fost nevoie de o jertf\u0103 suplimentar\u0103. Vestea bun\u0103 a lui Isus Hristos este c\u0103 p\u0103catele sunt iertate \u00een El, iar \u00een El cre\u0219tinii sunt \u00eemp\u0103ca\u021bi cu Tat\u0103l. Acest lucru era natural, aproape automat pentru evreii care l-au acceptat pe Iisus Hristos ca Mesia. Cu toate acestea, a existat o schimbare major\u0103 pentru ace\u0219ti evrei care au fost finaliza\u021bi \u00een Isus Hristos. Jertfele animale din practica Vechiului Testament au fost \u00eemplinite \u00een persoana lui Hristos. Tot ceea ce fusese anticipat era acum finalizat. Tot ceea ce fusese proorocit era acum realitate. Mesia venise. Deci, pentru ace\u0219ti cre\u0219tini timpurii, practicile de \u00eenchinare evreie\u0219ti au fost continuate cu o nou\u0103 \u00een\u021belegere a centralit\u0103\u021bii lui Hristos \u00eenving\u0103tor \u0219i cu o bucurie nou-g\u0103sit\u0103. Noii converti\u021bi predic\u0103 \u00een sinagogi \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 converteasc\u0103 evreii. Paul de Tarsus a l\u0103rgit predicarea neamurilor \u0219i a \u00eenceput astfel o separare definitiv\u0103, care nu va fi eficient\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al doilea. \u00cen jurul anilor 30, pe o cruce din Ierusalim a murit Cel care, dup\u0103 \u00een\u021belegerea unora, nu numai c\u0103 nu trebuia s\u0103 moar\u0103, ci trebuia s\u0103 aduc\u0103 adev\u0103rata via\u021b\u0103, pace \u0219i eliberare poporului evreu \u0219i a lumii \u00eentregi. Aceast\u0103 moarte are un gust amar pentru mul\u021bi. Acum, adep\u021bii s\u0103i trebuie s\u0103 se ascund\u0103, ca nu cumva s\u0103 fie aresta\u021bi \u0219i ei de romani. F\u0103r\u0103 pastor, turma a \u00eenceput s\u0103 se disperseze \u00eencetul cu \u00eencetul, trei zile de \u00eentuneric de dezam\u0103gire p\u00e2n\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd El, Cel crucificat \u0219i pus \u00eentr-un morm\u00e2nt, Isus Hristos, M\u00e2ntuitorul lumii, a revenit printre cei vii. Ei L-au v\u0103zut, L-au pip\u0103it \u0219i au crezut \u00een El ca mai \u00eenainte. Afl\u0103m din Evanghelii c\u0103 Isus i-a \u00eendemnat s\u0103 continue lucrarea \u00eenceput\u0103 \u0219i s\u0103 anun\u021be victoria Sa asupra mor\u021bii. Ceea ce putem remarca este faptul c\u0103 dintr-o situa\u021bie disperat\u0103 s-a n\u0103scut pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin o mi\u0219care care avea s\u0103 cucereasc\u0103 lumea \u00eentreag\u0103, numit\u0103 azi cre\u0219tinism. Chiar dac\u0103 ast\u0103zi cre\u0219tinismul dep\u0103\u0219e\u0219te dou\u0103 miliarde de adep\u021bi, \u00eenceputul s\u0103u a luat mult timp pentru a se forma \u0219i a se separa de iudaism, religia din care a provenit. \u00cen vremea lui Iisus, iudaismul apare foarte diversificat, fiind format din mai multe grupuri \u2013 precum saducheii, fariseii, esenienii \u0219i zelotii. Din toate aceste grupuri au \u00eenceput mul\u021bi s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva Mesia cel a\u0219teptat este \u00eensu\u0219i Isus Cel r\u0103stignit, c\u0103ci apostolii \u0219i discipolii \u00eencepeau s\u0103-i conving\u0103 pe cei din jurul lor c\u0103 \u00een Isus s-a \u00eemplinit ceea ce au anun\u021bat Scripturile: c\u0103 venirea Nazareanului a reprezentat \u00eemplinirea Scripturii. Primii cre\u0219tini nu se distingeau de ceilal\u021bi evrei, mergeau \u0219i se roag\u0103 la Templul din Ierusalim, ora\u0219ul \u00een care au decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a propov\u0103dui vestea bun\u0103. Dar aveau \u0219i obiceiul de a se str\u00e2nge laolalt\u0103 pentru a se bucura \u00eempreun\u0103, pentru a cerceta Cuv\u00e2ntul \u0219i a se ruga. Astfel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i minunata experien\u021b\u0103 a botezului cu Duhul Sf\u00e2nt, care i-a \u00eent\u0103rit \u0219i mai mult \u00een lucrare. \u00cenchinarea lor era practicat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 simpl\u0103 \u0219i cuprindea citirea Cuv\u00e2ntului, rug\u0103ciunea, partajarea \u0219i evanghelizarea, iar toate acestea \u00eempletite cu lucrarea Duhului Sf\u00e2nt. Biserica din Ierusalim cre\u0219tea \u0219i prindea contur, iar primele conflicte nu \u00eent\u00e2rziau s\u0103 apar\u0103 \u00een mica comunitate. Spre deosebire de Apostoli, elenii \u2013 evrei vorbitori de limba greac\u0103 din diaspora \u2013 aveau o viziune ofensiv\u0103 asupra evangheliz\u0103rii \u0219i atacau autoritatea Templului. \u0218tefan, unul dintre ei, a fost ucis cu pietre. Alunga\u021bi din Ierusalim, elenii s-au dispersat. Dar nu vor r\u0103m\u00e2ne inactivi: vor \u00eenfiin\u021ba comunit\u0103\u021bi \u00een Antiohia, Cipru, Fenicia, Damasc; ei vor fi primii care vor aduce Vestea Bun\u0103 neamurilor. \u00centre timp, Pavel din Tars, un evreu n\u0103scut \u00een Cilicia, foarte ata\u0219at de Tora \u0219i Templu, avea o ur\u0103 acerb\u0103 fa\u021b\u0103 de compatrio\u021bii s\u0103i care cedeaz\u0103 \u00een bra\u021bele acestei noi secte. \u00centr-o zi, \u00een timp ce se urca pe drumul spre Damasc pentru a prigoni o comunitate cre\u0219tin\u0103 recent \u00eenfiin\u021bat\u0103, i-a ap\u0103rut St\u0103p\u00e2nul celor pe care-i prigonea, \u0219i aceasta a impactat via\u021ba lui Pavel at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t el va deveni unul dintre cei mai dedica\u021bi urma\u0219i ai lui Isus \u0219i, de acum \u00eencolo, \u00ee\u0219i va folosi puterea \u0219i r\u00e2vna \u00een slujba Evangheliei, cu binecuv\u00e2ntarea Bisericii din Ierusalim. A fondat mai multe biserici \u00eempreun\u0103 cu colegul s\u0103u Barnaba, \u00een Asia Mic\u0103, \u00een anii 40. Ambii au mers mai \u00eent\u00e2i la sinagogi, unde au \u00eencercat s\u0103-i converteasc\u0103 pe evrei, apoi au \u00eenceput s\u0103-i \u00eenve\u021be pe p\u0103g\u00e2ni \u0219i s\u0103 \u00eent\u00e2mpine un mare succes. Barnaba se confrunt\u0103 cu sosirea \u00een acest ora\u0219 a cre\u0219tinilor din Ierusalim (iudeo-cre\u0219tinii) care proclam\u0103 necesitatea t\u0103ierii \u00eemprejur pentru m\u00e2ntuire, \u00een timp ce Pavel \u0219i Barnaba sus\u021bin ideea c\u0103 m\u00e2ntuirea se ob\u021bine prin credin\u021ba \u00een Domnul Isus. Conflictul este adus \u00een fa\u021ba Bisericii din Ierusalim, care se bucur\u0103 de o mare autoritate. Iacov, fratele Domnului, a ap\u0103rut \u00een acea vreme ca capul carismatic \u0219i de necontestat al acestei Biserici. \u00cen timpul primului consiliu, care a avut loc \u00een jurul anului 49, Iacov, Petru \u0219i Ioan au fost de acord cu cei doi misionari cu privire la circumcizie: p\u0103g\u00e2nii nu sunt obliga\u021bi s\u0103 respecte \u00een totalitate Legea iudaic\u0103. Este prima ruptur\u0103 cu comunitatea evreiasc\u0103, primul semn al independen\u021bei noii religii. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum urma\u0219ii lui Hristos se \u00eenchinau \u00een acela\u0219i fel, de aici \u00eencolo comunitatea evreiasc\u0103, care punea accentul mai mult pe tradi\u021bie, s-a desp\u0103r\u021bit de comunitatea p\u0103g\u00e2n\u0103. \u00cenchinarea a fost \u0219i ea, la r\u00e2ndul ei, afectat\u0103, fiindc\u0103 pentru neamuri o mare parte dintre ritualurile iudaice nu erau dec\u00e2t istorie. \u00cen anii 64, o lovitur\u0103 puternic\u0103 a c\u0103zut peste cre\u0219tini. La ordinele lui Nero, mul\u021bi au fost r\u0103stigni\u021bi sau ar\u0219i de vii. Este prima dat\u0103 c\u00e2nd comunitatea cre\u0219tin\u0103 se confrunt\u0103 cu o persecu\u021bie de o asemenea amploare. Din cauza acestor persecu\u021bii, cre\u0219tinii nu mai au un centru de referin\u021b\u0103, iar separarea lor amenin\u021b\u0103 viitorul Bisericii. \u00cen ajunul Marii Revolte Evreie\u0219ti (66\u201373 d.Hr.), un eveniment \u0219i mai teribil s-a \u00eent\u00e2mplat: conform unei tradi\u021bii raportate de Eusebiu de Cezareea \u0219i Epifanie de Salamina, membrii Bisericii din Ierusalim au fost avertiza\u021bi prin prorocie de distrugerea iminent\u0103 a Sf\u00e2ntului Ora\u0219. \u00cen consecin\u021b\u0103, au fugit din Ierusalim \u0219i s-au stabilit pentru o vreme \u00een ora\u0219ul p\u0103g\u00e2n Pella. Nu putem nega faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eenchinarea a fost impactat\u0103 de aceast\u0103 schimbare radical\u0103, dar nu anihilat\u0103 definitiv, c\u0103ci dup\u0103 un timp cre\u0219tinii s-au \u00eentors \u00een Ierusalim plini de purere. Din acea vreme, Aquila a locuit \u00een Ierusalim \u0219i i-a v\u0103zut pe ucenicii ucenicilor apostolilor \u00eenflorind \u00een credin\u021b\u0103, realiz\u00e2nd minuni prin vindec\u0103ri \u0219i alte fapte uimitoare, \u00eentruc\u00e2t se \u00eentorseser\u0103 din ora\u0219ul Pella \u00een Ierusalim. \u00centr-adev\u0103r, \u00eenainte de distrugerea Ierusalimului de c\u0103tre romani, ucenicii au fost ruga\u021bi de un \u00eenger s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 acest loc \u0219i s\u0103 locuiasc\u0103 dincolo de Iordan, \u00een ora\u0219ul numit Pella. El i-a avertizat despre distrugerea Ierusalimului care avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, \u0219i ei au locuit acolo; apoi, dup\u0103 distrugerea Ierusalimului, s-au \u00eentors. Dezvoltarea structurii liturgice \u00een primele secole Din epistola lui Clement c\u0103tre corinteni (95\u201397 d.H.) observ\u0103m c\u0103 existau deja u\u0219oare diferen\u021be \u00eentre Biserica de la Corint \u0219i cea de la Roma. Una dintre aceste diferen\u021be consta \u00een faptul c\u0103 corintenii primeau supunerea fa\u021b\u0103 de autoritatea Bisericii mai greu dec\u00e2t cei din Roma. Se pare c\u0103, \u00een cadrul acestei Biserici, s-a format un grup care a \u00eenceput s\u0103 instruiasc\u0103 membrii s\u0103-\u0219i resping\u0103 conduc\u0103torii, care ar fi putut s\u0103 fac\u0103 una sau mai multe gre\u0219eli. O teorie care creeaz\u0103 discordie \u0219i \u00een multe Biserici din ziua de azi. Oficialii bisericii din Roma, dintre care Clement este purt\u0103torul de cuv\u00e2nt, \u00eei invit\u0103 pe corinteni s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t rebeliunii lor \u00eempotriva conduc\u0103torilor lor. Se mai observ\u0103, de asemenea, c\u0103 \u00een scrisoarea sa, Clement men\u021bioneaz\u0103 o istorie a unei femei cu numele Iudita care se afl\u0103 \u00eentr-o carte apocrif\u0103. Ceea ce ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103, \u00een acel timp, bisericile foloseau \u0219i citeau surse diferite de cele considerate canonice ast\u0103zi. Vedem, de asemenea, c\u0103 la momentul acestei scrisori, Biserica Romei nu era \u00eenc\u0103 condus\u0103 de un episcopat monarhic, cu o ierarhie cu trei niveluri (episcop, preo\u021bi \u0219i diaconi), ci se folosea \u00eenc\u0103 modelul cu dou\u0103 niveluri atestat \u00een Noul Testament, care a predominat cu episcopi \u0219i diaconi. Ignatie de Antiohia (37\u2013107 d.H.) insist\u0103 cu t\u0103rie pe loialitatea fa\u021b\u0103 de episcopul ora\u0219ului, asistat de presbiteri (preo\u021bi) \u0219i diaconi. De asemenea, Ignatie insist\u0103 asupra valorii Euharistiei \u0219i o nume\u0219te \u201emedicament pentru via\u021ba etern\u0103\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul mic de scrieri din aceast\u0103 perioad\u0103 a Bisericii, aceste scrisori au avut o influen\u021b\u0103 \u00een dezvoltarea teologiei cre\u0219tine. Se pare c\u0103 au fost scrise \u00een grab\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 niciun plan real, ca o succesiune nesistematic\u0103 a g\u00e2ndurilor. Din scrisorile lui Ignatie considerate autentice, este de asemenea posibil s\u0103 se picteze o imagine a g\u00e2ndirii sale teologice \u0219i, cu siguran\u021b\u0103, \u0219i a multora din timpul lui. El afirm\u0103 unitatea lui Dumnezeu (Magn 8.2), dar evoc\u0103 \u0219i Trinitatea fie prin formula Fiului, Tat\u0103lui \u0219i Duhului (Mag 13,1), fie a lui Hristos, Tat\u0103l \u0219i Duhului (Magn 13,2). Duhul Sf\u00e2nt este citat \u00een mai multe r\u00e2nduri, pe l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 anterioare: Phil \u201esuscr\u201d \u0219i 7.1\u20132, Ef 18.2, Ef 9.1. \u00cen timp ce se afirm\u0103 (\u00eempotriva docetelor) realitatea vie\u021bii umane a lui Iisus Hristos, Ignatie afirm\u0103 cu nu mai pu\u021bin\u0103 for\u021b\u0103 divinitatea Lui. Perioada patristic\u0103 De la Constantin \u0219i Edictul de la Milano (313) la c\u0103derea Imperiului Roman (finalul secolului V) \u00cen secolul al IV-lea, a avut loc un eveniment major asupra c\u0103ruia istoria liturghiei nu a pus suficient accent: a fost apari\u021bia \u00eemp\u0103ratului Constantin, iar \u00een anul 313 proclamarea Edictului de la Milano. Imediat se produce o schimbare complet\u0103 de atitudine fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism: din cauza religiei persecutate sau, \u00een cel mai bun caz, tolerat\u0103, cre\u0219tinismul devine o religie recunoscut\u0103 oficial \u0219i foarte rapid protejat\u0103. Lumea cre\u0219tin\u0103 din primele trei secole este o societate cu o selec\u021bie extrem de strict\u0103, nu din cauza unui ostracism care..."}