{"id":2251,"date":"2025-12-27T22:07:57","date_gmt":"2025-12-27T22:07:57","guid":{"rendered":"https:\/\/caleavietii.com\/?p=2251"},"modified":"2025-12-27T22:17:15","modified_gmt":"2025-12-27T22:17:15","slug":"canonul-noului-testament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/","title":{"rendered":"Canonul Noului Testament"},"content":{"rendered":"

CANONUL NOULUI TESTAMENT<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h2>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103 la baz\u0103 \u00abtrestie\u00bb.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Datorit\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103rilor multiple ale acestei plante, sensul cuv\u00e2ntului a evoluat, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne, regul\u0103, model, norm\u0103, referin\u021b\u0103, liniar, linie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, coloan\u0103 m\u0103rginit\u0103 de linie \u015fi, de aici, list\u0103 scris\u0103 sub forma unei coloane.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul grec \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd\u00a0 \u00bb provine la randul lui din cuv\u00e2ntul ebraic \u00ab<\/span><\/span>\u05e7\u05e0\u05d4<\/span><\/span><\/span>\u00bb qaneh care \u00eenseamn\u0103 deasemenea trestie, m\u0103sur\u0103, etc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Este interesant c\u0103 primele doua litere \u00ab<\/span><\/span>\u05e7\u05e0<\/span><\/span><\/span>\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab<\/span><\/span>\u05e7\u05e0\u05d4<\/span><\/span><\/span>\u00bb, \u00ab\u00a0 qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 \u201cstr\u00e2ngere pentru semin\u021be\u201d, iar ultima liter\u0103 \u00ab<\/span><\/span>\u05d4\u00a0 <\/span><\/span><\/span>\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, astfel cuv\u00e2ntul canon s-ar putea traduce prin \u201cstr\u00e2ngerea semin\u021belor vie\u021bii\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mai sunt \u015fi alte posibile interpret\u0103ri ale cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb, care nu vor fi men\u021bionate aici.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel \u00een zilele noastre, canonul biblic, reprezint\u0103 o list\u0103 de c\u0103r\u021bi trecute prin-un filtru, adic\u0103 un ansamblu de reguli, pentru a defini care dintre ele pot fi re\u021binute ca normative.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

ATARNAREA PRIMILOR CRESTINI FATA DE SCRIERILE<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

VECHIULUI TESTAMENT<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

La vremea aceea, erau doar scripturile care proveneau din marea tradi\u021bie evreiasca \u0219i ele erau considerate inspirate de c\u0103tre primii crestini, de fapt \u00eentrebarea nici nu se punea \u00een timpul acela, mai ales c\u0103 \u00eensu\u0219i Domnul Isus citea \u015fi \u00eenva\u021ba din scripturi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Far\u0103 de scriirile vechiului testament nu s-ar fi putut forma \u015fi \u00een\u021belege noul testament \u015fi nici rolul lui Hristos. Cuv\u00e2ul \u201d Hristos \u201d vine din greac\u0103 care \u00eenseamn\u0103 Mesia. Cuv\u00e2tul Mesia provine din cuv\u00e2tul ebraic\u00a0 \u201c<\/span><\/span>\u05de\u05e9\u05d9\u05d7\u201d \u00a0 <\/span><\/span><\/span>mashiah. Vechiul testament este deci temelia \u015fi baza speran\u021bei mesianice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A ignora Scripturile pentru primii cre\u0219tini \u00eensemna s\u0103 ignoreze pe Hristos. Evangheliile sunt pline de scrieri din Vechiul Testament, preluate din c\u0103rtile lui Moise, profeti, Psalmi etc\u2026 care fac referire la Mesia, care este centrul vechiului \u015fi al noului testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel scrierile vechiului testament se completeaza \u00een cele din noul testament, iar cele apar\u021binand noului testament i\u0219i au r\u0103d\u0103cina \u00een vechiul testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

MODALITATEA TRANSMITERII MESAJULUI<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

PRINTRE NOII CRESTINI<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

In timpul apostolilor, noii converti\u021bi se adunau \u015fi ascultau \u00ab\u00a0 predicile\u00a0 \u00bb apostolilor \u0219i ucenicilor \u00eemp\u0103rta\u0219indu-le la r\u00e2ndul lor \u0219i altora, dup\u0103 cum vedem \u00een Fapte 4:4\u00a0Ins\u0103 multi din cei ce auziser\u0103 cuvantarea au crezut; si num\u0103rul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.\u00a0<\/i>Fapte 5:42.\u00a0Si, \u00een fiecare zi, \u00een Templu si acas\u0103, nu \u00eencetau s\u0103 \u00eenvete pe oameni \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Hristos.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

In 2 Tes 2 :15, vedem c\u0103 Pavel \u00eei \u00eendeamna pe cre\u0219tini sa p\u0103streze \u00eenva\u021batura primit\u0103\u00a0fie prin viu grai fie prin scris<\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

In\u021belegem c\u0103 \u00een acel timp mesajul se transmitea prin ambele maniere c\u00e2t \u00een scris at\u00e2t \u0219i oral. Mai exact transmiterea oral\u0103 a Evangheliilor corespunde fazei ini\u021biale a tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eentre r\u0103stignirea lui Isus, \u00een jurul anului 30 d. Hr., \u0219i stabilirea \u00een scris a primei evanghelii, \u00eenainte de anii 70 d.Hr.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen timpul acestor c\u00e2teva decenii, cuvintele lui Isus \u0219i ale apostolilor au circulat aparent numai \u00ab prin viu grai \u00bb, apoi s-a sim\u021bit nevoia de a le pune \u0219i \u00een scris, astfel au fost scrise zeci de car\u021bi dinre care unele au fost selectate pentru formarea noului testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

CRITERII PENTRU VALIDAREA AUTENTICITATII MANUSCRISELOR<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Autoritatea apostolic\u0103<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Manuscrisul trebuia s\u0103 fi fost scris de c\u0103tre un apostol sau de c\u0103tre cineva cate era \u00een contact cu apostolii. Se verifica deasemenea dac\u0103 manuscrisul a fost scris \u00een primul secol.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Adevarat \u2013 Autentic<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mesajul c\u0103rtii nu trebuia s\u0103 fie \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile vechiului testament, \u00eenva\u021baturile lui Isus \u015fi ale apostolilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pseudopigrafie<\/b><\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Se verifica dac\u0103 textul car\u021bii nu i-a fost atribuit altui \u00ab autor \u00bb.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fictiune \u2013 Roman<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se verifica dac\u0103 cartea nu era o fic\u021biune sau un roman scris\u0103 mai degrab\u0103 cu scopul de a ast\u00e2mp\u0103ra curiozitatea unora dec\u00e2t cu un scop dogmatic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Numele proprii<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se verifica cu a\u021bentie dac\u0103 numele din manuscrise sunt nume obi\u0219nuite \u015fi comune din timpul lui Isus \u015fi a apostolilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Toponemia \u2013 Geografia<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Erau cercetate numele de \u021bari, de ora\u0219e, sate, locuri, ape, mun\u021bi din acea regiune pentru a vedea dac\u0103 corespund cu cele din contextul geografic al lui Isus \u015fi al apostolilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Flora \u0219i Fauna<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se verificau de asemenea toate speciile de plante \u0219i animale pentru a vedea dac\u0103 corespund celor din timpul pretins din manuscrise.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

SCRIERILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Autorii \u0219i datarea scrierilor<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h4>\n

Nici una dintre c\u0103r\u021bile Noului Testament nu este datat\u0103 \u00een mod clar. Multe dintre acestea nu includ numele autorilor. Stabilirea datei redactarii unei scrieri necesit\u0103 o munc\u0103 critic\u0103 atent\u0103, dar nu poate duce dec\u00e2t la ipoteze exegetice. \u00cen pofida divergen\u021belor de opinii \u0219i a dezbaterilor \u00een decursul anilor, apare un anumit consens, asupra celor 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Matei<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Matei (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03b1\u03c4\u03b8\u03b1\u03af\u03bf\u03bd \u03b5\u03c5\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este prima dintre cele patru Evanghelii canonice con\u021binute \u00een Noul Testament. Este atribuit\u0103 de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 apostolului Matei, un colector de taxe care a devenit apostol al lui Isus Hristos, dup\u0103 p\u0103rerea multor cercet\u0103tori reiese c\u0103 aceast\u0103 evanghelie a fost scris\u0103 \u00eentre 58 \u0219i 65 , se pare s\u0103 vin\u0103 din Antiohia, unde a tr\u0103it una dintre primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Marcu<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Marcu, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel apoi al lui Petru (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03ac\u03c1\u03ba\u03bf\u03bd \u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este a doua (dup\u0103 locul s\u0103u) a celor patru Evanghelii canonice \u0219i, de asemenea, cea mai scurt\u0103. Un fragment din evanghelia lui Marcu a fost g\u0103sit printre manuscrisele de la Qumran, dup\u0103 cum se \u015ftie, pe\u0219terile din Qumran au fost pecetluite in 70 d.H., deci fragmentul din evanghelie a fost pus acolo \u00eenainte de de anii 70 d.H. Se presupune ca evanghelia a fost scris\u0103 cu 3-4 ani \u00eenainte de d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Luca<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Luca (\u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) a fost scris\u0103 de Luca (medic \u0219i, conform tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel). Ea este a treia evanghelie si cea mai lung\u0103 dintre cele patru evanghelii din Noul Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Luca este deasemenea autorul Faptelor Apostolilor, care se pare c\u0103 este continuarea Evangheliei sale unde se poveste\u015fte despre \u00eenceputurile Bisericii cre\u0219tine. Lipsa indiciilor despre c\u0103derea Ierusalimului ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 ambele c\u0103r\u021bi au fost scrise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 70 d.H.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia lui Ioan<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia lui Ioan (greac\u0103 \u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u1f38\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd, este ultima dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Cercet\u0103torii sunt de acord s\u0103 vad\u0103 \u00een acest text cea mai recent\u0103 dintre cele patru evanghelii canonice, iar dup\u0103 cum nici \u00een aceast\u0103 evanghelie nu exist\u0103 indicii despre distrugerea Ierusalimului, datarea ei nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 anii 70 d.H.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Faptele Apostolilor<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Faptele Apostolilor, este a doua parte a lucr\u0103rii dedicate lui Teofil \u0219i atribuit\u0103 lui Luca, prima parte fiind Evanghelia dup\u0103 Luca. Faptele apostololilor \u0219i Evanghelia dup\u0103 Luca sunt scrise \u00een anii care au decurs \u00eenainte de 70 d.H, adica \u00eenainte de destrugerea Ierusalimului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Romani<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola c\u0103tre romani este atribuit\u0103 \u0219i lui Pavel a fost scris\u0103 \u00een timpul celei de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 spre Corint ale lui Pavel, unde si-a petrecut iarna 57-58 (Fapte 20,2-3). El anun\u021b\u0103 c\u0103 va pleca la Ierusalim sa duc\u0103 ni\u015fte ajutoare sfintilor (Rm 15,25-28). Aceast\u0103 epistol\u0103 ar fi fost scris\u0103 de c\u0103tre Ter\u021bius, discipol al lui Pavel.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1 Corinteni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Istoricii \u0219i teologii cre\u0219tini sunt de acord c\u0103 Pavel este autorul primei epistole c\u0103tre corinteni scris\u0103 \u00een jurul anilor (53-54 d.Hr.). Scrisoarea este citat\u0103 sau men\u021bionat\u0103 de cele mai vechi surse \u0219i este inclus\u0103 \u00een toate canoanele antice, inclusiv cel a lui Marcion.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2 Corinteni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Exist\u0103 o mul\u021bime de controverse cu privire la a doua scrisoare a lui Pavel adresat\u0103 Corintenilor. Versiunea care ne-a ajuns este, probabil, compus\u0103 din mai multe scrisori, inclusiv \u201cscrisoarea \u00een lacrimi\u201d. Pavel continu\u0103 s\u0103 abordeze agitatiile comunit\u0103\u021bii din Corint, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi lucrarea apostolic\u0103 .<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 scrisoare a fost probabil scris\u0103 \u00een Macedonia, \u00een jurul anilor 54-55, unde Tit sa al\u0103turat lui Pavel.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Galateni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 scrisoare este trimis\u0103 de Apostolul Pavel bisericilor din Galatia. Data scrierii este estimat\u0103 \u00eentre 47 \u0219i 58, iar majoritatea istoricilor pun datarea ei \u00een jurul anilor 50\/51, cam la dou\u0103zeci de ani de la r\u0103stignirea lui Isus.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Efeseni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Conform tradi\u021biei, Pavel din Tars a scris aceast\u0103 scrisoare \u00een timp ce era la Roma \u00eentre 61 \u0219i 63. Dar \u00een conformitate cu mul\u021bi cercet\u0103tori, efesenii cu greu pot fi destinatarii acestei scrisori; \u00cen (I, 15, IV, 21), Pavel nu pare s\u0103-i cunoasc\u0103 de\u0219i el a tr\u0103it mult timp \u00een Efes. \u00cen salutul ini\u021bial (I, 1), cuvintele \u201cEfes\u201d, omise de mai multe manuscrise, constituie o problem\u0103 textual\u0103. Astfel, se presupune c\u0103 scrisoarea ar putea fi atribuit\u0103 bisericii din Laodicea (conform Epistolei c\u0103tre Coloseni, IV, 16), aceast\u0103 comunitate a primit o scrisoare, pierdut\u0103, de la apostol).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pilipeni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola c\u0103tre Filipeni este o carte a Noului Testament. Probabil este scris\u0103 \u00een jurul anului 61 d.Hr. de c\u0103tre Apostolul Pavel Bisericii din Filipi. El a scris-o \u00een timpul primei \u00eenchisori de la Roma.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 epistol\u0103 \u00eei invit\u0103 pe cre\u0219tini, printre altele, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba \u00een bucurie, a\u0219a cum este eviden\u021biat \u00een versetul din (Filipeni 4: 4) : \u201cBucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Coloseni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Conform tradi\u021biei cre\u0219tine, apostolul Pavel ar fi scris aceast\u0103 scrisoare \u00eenainte de distrugerea ora\u0219ului Colose (60 d.Hr), \u00een mijlocul primei sale captivitati romane. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, epistola ar fi fost scris\u0103 mai degrab\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel la Efes (\u00eentre 54 \u0219i 57) sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii la Cezareea (\u00een anii 58 \u0219i 60).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Scrisoarea apar\u021bine \u0219i lui Paul se situeaz\u0103 printre \u201cEpistolele captivit\u0103\u021bii\u201d. Este adresat\u0103 bisericii din Coloseni (ora\u0219ul Frigia), biserica pe care apostolul n-a \u00eentemeiat-o \u0219i pe care niciodat\u0103 n-a vizitat-o (I, 4). Unul dintre discipolii s\u0103i, Epafras (IV, 12), este la originea acestei comunit\u0103\u021bi (precum \u0219i a celor din Laodicea \u0219i Hierapolis).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ce priveste datarea, mai multe teze sunt avansate. Cea mai comun\u0103 pledeaz\u0103 pentru prima captivitate roman\u0103 (\u00een conformitate cu IV, 3, 10, 18, Paul este \u00een \u00eenchisoare), adic\u0103 pentru anii 61-63.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1 Tesaloniceni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trimis\u0103 la \u00eenceputul lui 51 de c\u0103tre Pavel, care era \u00een Corint, a fost destinat\u0103 bisericii din Salonic, capitala provinciei romane a Macedoniei. Pavel a mers acolo \u00een anul 50, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2 Tesaloniceni<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit textului din 2 Tesaloniceni 1.1, autorul acestei de-a doua epistole c\u0103tre Tesaloniceni este apostolul Pavel, probabil cu colaborarea lui Silas \u0219i Timotei. Mai multi cercetatori sunt de acord c\u0103 ea a fost probabil scris\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 52.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1 Timotei<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cele dou\u0103 epistole c\u0103tre Timotei \u0219i Epistola c\u0103tre Tit par s\u0103 fie din aceea\u0219i perioad\u0103, autorul este Pavel : stilul \u0219i vocabularul lor sunt foarte apropiate. Cea de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 nu poate fi folosit\u0103 ca un punct de referin\u021b\u0103, deoarece ucenicul este cu \u00eenva\u021b\u0103turul s\u0103u. \u00cen I Timotei, 3, Pavel pleac\u0103 spre Macedonia \u0219i las\u0103 lui Timotei sarcina Bisericii din Efes. Apostolul nu pare s\u0103 fie prizonier. Prin urmare, putem s\u0103 situ\u0103m scrierea acestei scrisori la o dat\u0103 dup\u0103 prima \u00eenchisoare a lui Pavel (61-63) \u0219i \u00eenainte de captivitatea care a precedat moartea acestuia, care, conform tradi\u021biei, a avut loc \u00een 67.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2 Timotei<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Majoritatea cercet\u0103torilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103 a fost scris\u0103 la Roma c\u00e2nd apostolul Pavel era \u00eentemni\u021bat acolo, ceia ce este evident din; 2 Timotei 1: 8, 2 Timotei 1:16. Unii sunt de p\u0103rere ca cartea ar fi fost scris\u0103 \u00een anul 67, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca apostolul Pavel s\u0103 fie executat. 2 Timotei 4: 6<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tit<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Conform scrisorii c\u0103tre Tit (I, 5), Pavel la p\u0103r\u0103sit pe prietenul s\u0103u \u00een Creta; acolo \u00eei scrie el \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie (III, 12), cer\u00e2ndu-i s\u0103 se al\u0103ture lui la Nicopolis \u00een timpul iernii. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul ca Pavel se afl\u0103 \u00een libertate, am putea data aceast\u0103 \u00een jurul anului 65: adic\u0103 dintr-o perioad\u0103 dup\u0103 prima captivitate a lui Pavel (61-63) \u0219i, prin urmare, \u00eenainte de 67, adic\u00e2 de anul mortii sale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Filimon<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola c\u0103tre Filimom este scris\u0103 de Apostolul Pavel \u201ccu propria sa m\u00e2n\u0103\u201d (Filimon.v 19). \u00cen mod tradi\u021bional, epistola este asociata captivit\u0103\u021bii romane (\u00een jurul anilor 60-63 d.H.), \u00eensa referin\u021bele repetate cu privire la captivitatea lui Pavel, pot sugera c\u0103 scrisoarea ar fi putut fi compus\u0103, la Roma, Cesarea, sau Efes, acesta din urm\u0103 adic\u0103 Efesul fiind cel mai bun candidat, \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103spunde cel mai bine la episodul refugiului lui Onisim la Pavel. Astfel data redactarii scrisorii ar putea fi situat\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel \u00een Asia Mic\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 55.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evrei<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola nu ofer\u0103 prea multe informa\u021bii despre editorul \u015fi autorul s\u0103u. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, nu s-a ajuns la o concluzie si un acord nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, astfel printre autorii c\u0103r\u021bii, s-ar putea enumera Apostolul Pavel, Luca, Barnaba, Apolo, Filip, Clement de Roma, Aquila \u015fi Priscila etc\u2026<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din (Evr. 8.4: 9.9), se sub\u00eentelege c\u0103 templul Ierusalimului exista \u0219i cultul levitic \u00eenc\u0103 se practiva \u00een acea vreme. \u00cen versetul 13 din capitolul 8, se vorbe\u0219te de un nou leg\u0103m\u00e2nt care trebuia sa vin\u0103, dar cel vechi nu fusese \u00eenc\u0103 anihilat, ceea ce ne confirm\u0103 c\u0103 distrugerea Templului nu avuse loc \u00eenc\u0103. Astfel putem situa datarea scrisorii p\u00e2n\u0103 la distrugerea Templului, adic\u0103 \u00eenainte anii 70.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iacov<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cartea lui Iacov este adresat\u0103 cre\u0219tinilor evrei r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. Cartea nu face referire la nici o controvers\u0103 dintre credincio\u0219i, probabil, a fost scris\u0103 \u00eenainte ca aceast\u0103 controvers\u0103 s\u0103 izbucneasc\u0103, si ca biserica evreiasc\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre credincio\u0219i \u0219i iudaizatori. De asemenea, Iacov se refer\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea bisericii ca \u201csinagog\u0103\u201d (Iacov 2: 2). Absen\u021ba abordarii temei cu privire la conciliul din Ierusalim, 50 d.H, \u00eei \u00eendrum\u0103 pe majoritatea cercet\u0103torilor s\u0103 considere c\u0103 cartea a fost scris\u0103 \u00eenainte de conciliul de la Ierusalim, posibil \u00een jurul anului 44 d.H.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dupa cum \u00een textele noului testament g\u0103sim mai multe persoane cu numele de Iacov, nu este foarte simplu c\u0103rui dintre ei sa-i atribuim aceasta carte. Nu exist\u0103 nicio modalitate de rezolvare a aceste-i probleme, dar majoritatea certatatorilor sunt de acord c\u0103 cel mai probabil, autorul c\u0103r\u021bii a fost Iacov, fratele Domnului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1 Petru<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prima epistol\u0103 a lui Petru a fost scris\u0103 \u00een Roma, a fost destinat\u0103 p\u0103g\u00e2nilor converti\u021bi apar\u021bin\u00e2nd de cinci regiuni din Asia Mic\u0103. Dupa cum se stie Petru a fost martirizat \u00een jurul anilor 64-68 d. H. \u00een timpul persecutiei crestinilor de catre Nero, deci se poate presupune c\u0103 el a scris aceast\u0103 epistol\u0103 cu ca\u021biva ani \u00eenainte de moartea sa.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2 Petru<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistolei a doua a lui Petru sa dovedit a fi foarte dificil de-i determinat data redactarii. Comentariile \u0219i c\u0103r\u021bile de referin\u021b\u0103 au plasat 2 Petru \u00een aproape fiecare deceniu, \u00eencep\u00e2nd cu anii 60 p\u00e2n\u0103 la 160 d.Hr. Dar dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare Petru 1:14\u00a0(\u201ccaci stiu ca dezbracarea de cortul meu va veni deodata, dupa cum mi-a aratat Domnul nostru Isus Hristos. \u201c),<\/i>\u00a0putem considera c\u0103 \u015fi aceast\u0103 a doua epistol\u0103 a fost scris\u0103 nu cu mult \u00eenainte de martirizarea sa, \u00eenainte de anii 64-68.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1 Ioan<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cartea i-a fost atribuit\u0103 lui Ioan fiul lui Zebedei (apostolul Ioan). Datarea scrisorii a fost dificil\u0103, dar factori cum ar fi dovezi ale scriitorilor cre\u0219tini timpurii ca (Ireneu \u0219i Clement din Alexandria), forma timpurie a gnosticismului reflectat\u0103 \u00een denun\u021b\u0103rile scrisorii \u0219i v\u00e2rsta avansat\u0103 a lui Ioan sugereaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul primului secol. Aceast\u0103 epistol\u0103 a fost probabil scris\u0103 \u00een Efes \u00eentre anii 85-100 d. H. Lucrarea a fost scris\u0103 pentru a contracara docetismul, care este convingerea c\u0103 Isus nu a venit \u201c\u00een trup\u201d, ci doar \u00een spirit.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2 Ioan<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Autorul acestei epistole este apostolul Ioan. El se intituleaza ca \u201cPrezbiterul\u201d. Probabil un pseudonim sub care apostolul era cunoscut \u00een acel timp. Data acestei epistolei ca si a celorlalte epistole ale sale, nu poate fi determinat\u0103 cu precizie. Cel mai probabil Ioan a scris scrisoarea \u00een acela\u0219i timp sau imediat dup\u0103 prima sa epistol\u0103 (I Ioan), aprox. 85-100 d. H., \u00een timpul slujirii sale la Efes \u00een ultima parte a vie\u021bii sale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aici Ioan d\u0103 instruc\u021biuni cu privire la cei c\u0103rora Biserica trebuie s\u0103 le interzic\u0103 ospitalitatea si se refer\u0103 \u00een principal la procedura care trebuie adoptat\u0103 \u00eempotriva profe\u021bilor mincino\u0219i \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor fal\u0219i<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3 Ioan<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Autorul acestei epistole \u0219i al celor dou\u0103 precedente nu-\u0219i d\u0103 numele, ci este numit la fel ca \u00een a doua sa scrisoare \u201cPrezbiterul\u201d care trebuie s\u0103 fi fost considerat o figur\u0103 important\u0103 \u00een vremea a ceia. Tradi\u021bia \u00eei atribuie \u015fi aceast\u0103 scrisoare apostololui Ioan. Scrisoarea vine din Asia Mic\u0103, poate din Efes, unde a fost scris\u0103 \u00een jurul anilor 85-100 d. H.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iuda<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 epistol\u0103 este trimis\u0103 de Iuda care se prezint\u0103 ca \u201crob al lui Isus Hristos \u0219i fratele lui Iacov\u201d (Iuda 1,1), cu alte cuvinte, Iuda, unul dintre fra\u021bii Domnului men\u021bionat \u00een Marcu 6,3.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Apostazia doctrinar\u0103 \u0219i moral\u0103 discutat\u0103 de Iuda (versetele 4-18) se deosebe\u0219te de cea din 2 Petru (2: 1-3: 4). 2 Petru anticipeaz\u0103 venirea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor falsi (2 Petru 2: 1,2; 3: 3), \u00een timp ce Iuda se ocup\u0103 de sosirea lor (v. 4,11,12,17,18). De aceea se crede c\u0103 scrierea a precedat 2 Petru, dar deoarece nu exist\u0103 nici o men\u021biune despre distrugerea Ierusalimului care a avut loc \u00een anii 70 d. H., se presupune ca epistola a fost redactat\u0103 cel mai probabil \u00eentre 68-70 d. H.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Apocalipsa<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Apocalipsa este o profe\u021bie apocaliptic\u0103, cu o introducere epistolar\u0103 adresat\u0103 a \u0219apte biserici din provincia roman\u0103 din Asia. \u201cApocalipsa\u201d \u00eenseamn\u0103 descoperirea misterelor divine. De patru ori autorul se identific\u0103 pe sine ca Ioan (1: 1,4,9; 22: 8). Tradi\u021bia timpurie la identificat \u00een mod unanim cu Ioan apostolul, autor al celei de-a patra Evanghelie \u0219i trei epistole. Acest lucru este \u00eent\u0103rit de unii apologe\u021bi importan\u021bi ca Justin Martirul, Ireneu, Clement de Alexandria \u0219i Tertulian.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Majoritatea exege\u021bilor actuali sunt de acord s\u0103 dateze apocalipsa ca fiind scris\u0103 \u00een ultima decad\u0103 a primului secol (cca. 94-96 d.H.), aproape de sf\u00e2r\u0219itul domniei \u00eemp\u0103ratului Domi\u021bian (anii 81-96 d. H.).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

SCRIERILE APOCRIFE<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h4>\n

Faptele lui Andrei, Faptele lui Andrei \u0219i Matei, Faptele lui Andrei \u0219i Pavel, Fapte de Andrei \u0219i Petru, Faptele lui Barnaba, Faptele lui Iacov, Faptele lui Ioan, Faptele lui Ioan conform lui Pseudo-Prochore, Faptele lui Ioan \u00een Roma, Faptele lui Marcu, Faptele lui Pavel, Faptele lui Filip, Faptele lui Petru, Faptele lui Petru \u0219i ale celor doisprezece apostoli, Faptele lui Pilat sau Evanghelia lui Nicodim, Faptele Lui Tadeu, Faptele Lui Toma, Faptele lui Timotei, Faptele Lui Tit, Apocalipsa lui \u0218tefan, Prima Apocalips\u0103 a lui Iacov, Apocalipsa a doua a lui Iacov, Prima Apocalips\u0103 a lui Ioan, A doua Apocalips\u0103 a lui Ioan, A treia apocalips\u0103 a lui Ioan, Apocalipsa lui Pavel, Apocalipsa lui Petru, Coresponden\u021ba lui Pavel cu corintenii (Ac Paul X), Coresponden\u021ba dintre Pavel \u0219i Seneca, Doctrina apostolului Addai, Adormirea Maicii lui Pseudo-Ioan, L\u0103udele lui Ioan Botez\u0103torul, Cartea descoperirii lui Elkasai, Epistola apostolilor, Epistola c\u0103tre Laodiceeni, Epistola c\u0103tre Lentulus,Epistola lui Petru c\u0103tre Filip, Evanghelia erab\u0103 a lui Ioan, Evanghelia armenian\u0103 a copilariei, Evanghelia lui Barnaba, Evanghelia lui Gamaliel, Evanghelia Mariei, Evanghelia lui Filip, Evanghelia lui Petru, Evanghelia secret\u0103 a lui Marcu, Evanghelia dup\u0103 Toma, Fragmente evanghelice, Istoria copil\u0103riei lui Isus, Povestea lui Iosiv t\u00e2mplarul, Istoria Fecioarei, Omilia lui Pseudo-Clement, Legenda lui Simon \u0219i Teonoe, Cartea Na\u0219terii Mariei, Protevangheiilile lui Iacov, Evanghelia copil\u0103riei lui Pseudo-Matei, \u00centreb\u0103rile lui Bartolomeu, Recunoa\u0219terile lui pseudo-Clement, Cartea \u00cenvierii lui Isus Hristos conform apostolului Bartolomeu, Testamentul Domnului, Via\u021ba lui Isus \u00een arab\u0103.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

PROCESUL DE FORMARE A CANONULUI NOULUI TESTAMENT<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Clement de Roma (~99)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Clement al Romei, primul p\u0103rinte apostolic, este listat de Irineu \u0219i Tertulian ca episcop al Romei, ocup\u00e2nd func\u021bia de la 88 la moartea sa \u00een 99.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

El este autorul unei scrisori importante adresate la sf\u00e2r\u0219itul primului secol de c\u0103tre Biserica cre\u0219tin\u0103 a Romei fa\u021b\u0103 de Corint \u0219i este \u00een esen\u021b\u0103 cunoscut prin aceast\u0103 scrisoare \u0219i prin m\u0103rturiile care o privesc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Clement este primul P\u0103rinte care a folosit epistolele lui Pavel, mai ales I Corinteni, pe care o de\u021binea<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

ca inspirat\u0103 (Cl 47 \/ 1- 4).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deasemenea se pare c\u0103 el cuoa\u015ftea romani, galateni \u0219i filipieni. \u00cen ceea ce prive\u0219te epistolele non-Pauline, g\u0103sim \u00een scrisoarea lui Clement foarte multe formule aproape de I Petru \u0219i mai ales un citat lung din Evrei (\u00een cap. 36), deasemenea \u0219i mai multe reminiscen\u021be sau citate implicite din aceast\u0103 scriere.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ignatie al Antiohie<\/b>i\u00a0(35-107)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ignatie nu se refer\u0103 la scrieri cre\u0219tine mai vechi dup\u0103 nume, dar scrisorile sale au citate din aceste scrieri:\u00a0Evanghelia dup\u0103 Matei, Evanghelia dup\u0103 Luca, Fapte, Romani, I Corinteni, Efeseni, Coloseni, I Tesaloniceni.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ignatie este \u021binut cu mare aten\u021bie \u00een Biserica Siriei Occidentala (o Biseric\u0103 cre\u0219tin\u0103 independent\u0103). Fiecare patriarh din 1293 poart\u0103 \u00een numele s\u0103u numele de familie \u201cIgnatios\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Policarp al Smirnei (69-155)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ciuda apropierii \u00een timp dintre Ignatie \u0219i Policarp, precum \u0219i a afinit\u0103\u021bii evidente a spiritelor lor \u00een for\u021ba cre\u0219tin\u0103, se recunoa\u0219te \u00een Policarp un temperament mult mai pu\u021bin orientat spre politic\u0103 ecleziastic\u0103 \u0219i av\u00e2nd o cunoa\u0219tere mult mai larg\u0103 a Noului Testament. Propor\u021bional cu lungimea a ceea ce au scris, Policarp are de dou\u0103 sau de trei ori mai multe citate \u0219i reminiscen\u021be din Noul Testament, dec\u00e2t Ignatie. Din cele 112 citate biblice, aproximativ 100 sunt din Noul Testament, cu doar o duzin\u0103 din Vechiul Testament. Polycarp nu face referire la scrierile cre\u0219tine mai vechi dup\u0103 nume, dar Scrisoarea sa c\u0103tre Filipeni are citate clare din urm\u0103toarele c\u0103r\u021bi:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evanghelia dup\u0103 Matei, Evanghelia dup\u0103 Marcu, Evanghelia dup\u0103 Luca, Fapte, I Corinteni , II Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, I Tesaloniceni,II Tesaloniceni,I Timothy, II Timotei, Evrei, I Petru, I Ioan, III Ioan.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De fapt, Scrisoarea c\u0103tre Filipeni este un mozaic de citate at\u00e2t din scrierile Vechiului Testament, c\u00e2t \u0219i din cele cre\u0219tine. Scrisoarea este important\u0103 pentru m\u0103rturia sa timpurie a existen\u021bei diferitelor texte ale Noului Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Marcion (80 -160)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Marcion este primul autor crestin care a acordat o autoritate exlusiv\u0103 scrierilor cre\u015ftine. El inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se bazeze numai pe Scriptur\u0103, dar se bazeaz\u0103 \u00een principal pe Evanghelia dup\u0103 Luca \u2013 din care elimin\u0103, ce se raporteaz\u0103 la genealogie, la Na\u0219terea Domnului, botezul \u0219i ispita lui\u00a0Hristos \u00een de\u0219ert. El acepta zece din epistolele Pauline \u0219i nu recunoaste Biblia Ebraic\u0103 ca fiind o scriere inspirat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Marcion neag\u0103 astfel continuitatea dintre Biblia ebraic\u0103 \u0219i noul mesaj, \u0219i deasemenea face o distingere dintre Dumnezeul evreilor si Dumnezeul crestinilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin urmare, Marcion este primul care d\u0103 cuv\u00e2ntului \u03b5\u03c3\u03bf\u03c5\u03bd\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd (euangelion, \u201cveste bun\u0103\u201d) un sens literar \u0219i elaboreaz\u0103 un \u201ccanon\u201d al Scripturii care sigur a influen\u021bat asupra form\u0103rii canonului Noului Testament cunoscut de noi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, pare s\u0103 fi fost primul care a colectat o colec\u021bie de scrieri de origine apostolic\u0103, care con\u021bineau trei p\u0103r\u021bi: Evanghelia, Epistolele \u0219i Anttiezile, acestea din urm\u0103 fiind pierdute. Tertulian, un lupt\u0103tor feroce al marionismului, explic\u0103 faptul c\u0103 acestea au constat din dou\u0103 p\u0103r\u021bi: o parte istoric\u0103 \u0219i dogmatic\u0103, ar\u0103t\u00e2nd cum, potrivit lui Marcion, evanghelia pur\u0103 a fost modificat\u0103. Potrivit lui Marcion, textele originale au fost contaminate de ad\u0103ugiri, rescrieri sau glossuri care le-au stricat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Colectia sa de epistole ale lui Pavel, numit\u00e3 Apostolikon, consta din zece epistole ale lui Pavel, Galateni, 1 \u0219i 2 Corinteni, Romani, 1 \u0219i 2 Tesaloniceni, Efeseni, pe care Marcion o numea \u201claodiceeni\u201d, Coloseni, Filipeni si Filimon. El respingea 1 si 2 Timotei, Tit si Evrei si a schimbat textul acelor c\u00e3rti pe care le-a acceptat pentru ca s\u00e3 fie in acord cu teologia lui.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Influen\u021ba lui Marcion a starnit o reactie de opozitie din partea bisericii si astfel s-a \u00eenceput o cercetare mai profunda asupra tuturor scrierilor de atunci.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iustin martirul (100-165)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se stie ca Iustin cunoa\u0219tea Evangheliile sinoptice \u2013 Matei, Marcu \u0219i Luca. Dar exista indoieli cu privire la cartea lui Ioan. Cercet\u0103torii sunt \u00een dezacord cu acest la lucru.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 Iustin a fost profesorul \u0219i mentorul lui Tatian, care a fost faimos pentru producerea unei armonii a tuturor celor patru evanghelii cunoscute sub numele de Diatesseron. Este de remarcat nu numai faptul c\u0103 Ioan a fost inclus \u00een armonia lui Tatian, ci si c\u0103 Ioan a oferit coloana central\u0103 cronologic\u0103 pentru lucrarea sa. Dac\u0103 Tatian la apreciat at\u00e2t de mult pe Ioan, atunci este greu de crezut c\u0103 mentorul s\u0103u, Iustin, nu ar fi fost con\u0219tient de aceast\u0103 evanghelie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La un moment dat, Iustin indic\u0103 c\u00e2te evanghelii \u0219tie atunci c\u00e2nd descrie aceste evanghelii ca fiind \u201c\u00eentocmite de apostolii \u0219i de cei care le-au urmat\u201d (Dial 103). Deoarece un astfel de limbaj indic\u0103 (cel pu\u021bin) dou\u0103 evanghelii scrise de apostoli \u0219i cel pu\u021bin dou\u0103 scrise de c\u0103tre tovar\u0103\u0219ii apostolici. Astfel, Iustin pare s\u0103 cunoasasc\u0103 (cel pu\u021bin) patru evanghelii de baz\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u0219tim c\u0103 trei dintre aceste Evanghelii sunt Matei, Marcu \u0219i Luca, se pare c\u0103 este firesc s\u0103 credem c\u0103 ultima ar fi evanghelia dupa Ioan. \u0218i dac\u0103 nu este ea, atunci la ce alta evanghelie s-ar fi putut referi el ?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iustin cuno\u0219tea clar o alt\u0103 literatur\u0103 Ioanic\u0103, cum ar fi cartea Apocalipsei, pe care o considera scris\u0103 de apostolul Ioan (Ecranul 81.4). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, familiaritatea sa cu tradi\u021bia lui Ioan este legat\u0103 de faptul c\u0103 el a tr\u0103it \u00een fosta resedinta a lui Efes \u00een timpul dialogului s\u0103u cu Trypho. Cuno\u0219tin\u021bele sale despre alte lucr\u0103ri Ioanice sunt cel pu\u021bin sugestive pentru a cunoa\u0219te evanghelia lui Ioan.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iustin este destul de familiarizat cu terminologia lui Ioan ca \u201clogos\u201d, precum \u0219i cu o serie de teme distinctive fa\u021b\u0103 de Evanghelia lui Ioan \u0219i chiar pare s\u0103 citeze direct Evanghelia lui Ioan \u201cC\u0103ci Hristos a spus de asemenea:\u201d Dac\u0103 nu v\u0103 na\u0219te\u021bi din nou, nu ve\u021bi intra \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor \u201c(Ioan 3: 3, Apocalipsa 61,4).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Desigur, aceste considerente nu pot dovedi c\u0103 Justin cuno\u0219tea Evanghelia lui Ioan (dar studiile istorice rareori pot dovedi astfel de lucruri). Dar, ne dau motive foarte bune pentru a crede c\u0103 este probabil ca Iustin s\u0103 fi cunoscut Evanghelia lui Ioan.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 este a\u0219a, atunci Iustin ne ofer\u0103 dovezi bune c\u0103 (cel pu\u021bin) p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului al doilea, cele 4 evanghelii au fost primite ca autoritate \u00een unele p\u0103r\u021bi ale mi\u0219c\u0103rii cre\u0219tine timpurii. Deasemenea, Iustin ne spune modul \u00een care evangheliile (\u201cmemoriile apostolilor\u201d) erau folosite \u00een timpul sau:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iar \u00een ziua de duminic\u0103, to\u0163i cei ce locuiesc la ora\u015f sau la \u0163ar\u0103 se adun\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un loc \u015fi citesc memoriile apostolilor \u015fi scrierile profe\u0163ilor, at\u00e2t c\u00e2t \u00eeng\u0103duie timpul. Iar dup\u0103 ce a terminat cel care cite\u015fte, conduc\u0103torul d\u0103 instruc\u0163iuni verbal \u015fi \u00eendeamn\u0103 la imitarea acestor lucruri bune. (Apologia \u00cent\u00e2ia 67.3).<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O astfel de practic\u0103 de \u00eenchinare nu a fost inventat\u0103 de Iustin ci avea probabil zeci de ani de c\u00e2nd era practicata. Astfel, exist\u0103 motive \u00eentemeiate s\u0103 credem c\u0103 originile celor 4 evanghelii circulau f\u0103<\/i>r\u0103<\/i>\u00a0\u00eentrerupere din timpul apostolilor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Reflect\u00e2nd opozi\u021bia sa fa\u021b\u0103 de Marcion, atitudinea lui Justin fa\u021b\u0103 de epistolele Pauline corespunde, \u00een general, cu cea a Bisericii ulterioare. \u00cen lucr\u0103rile lui Iustin se g\u0103sesc referiri distincte la romani, I Corinteni, Galateni, Efeseni, Coloseni \u0219i II Tesaloniceni \u0219i posibil la Filipeni, Tit \u0219i I Timotei. Se pare c\u0103 el cunostea Evrei \u0219i I Ioan.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Valentin de Egipt (136-165)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Valentin a fost fondatorul \u0219colilor romane \u0219i alexandrene de gnosticism, un sistem eclectic, dualist al doctrinelor religioase care postuleaz\u0103 originea r\u0103ut\u0103\u021bii materiei \u0219i iluminarea revelativ\u0103 sau gnoza unei elite. Valentin a tr\u0103it \u00eentre 136-165 d Hr., \u00een Roma \u0219i Alexandria. Comunit\u0103\u021bile valen\u021biene, prin expansiunea lor \u0219i pe termen lung, au oferit o provocare major\u0103 teologiei cre\u0219tine din secolul al II-lea \u0219i al secolului al III-lea.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit lui Ireneu, Valentin este nativ din Egipt care a studiat filosofia la Alexandria. Ucenicii s\u0103i au sus\u021binut c\u0103 el a fost educat de Teodas, un elev al apostolului Pavel. Sa mutat la Roma \u00een 136 d.Hr., \u00een timpul domniei Papei Sf. Hyginus, unde a \u00eenfiin\u021bat o mare \u0219coal\u0103 \u0219i \u0219i-a r\u0103sp\u00e2ndit doctrinele \u00een Occident. El a pretins c\u0103 a primit revela\u021bii din Logos \u00eentr-o viziune. Mai t\u00e2rziu, aspir\u00e2nd s\u0103 fie ales episcop de Roma \u201cdatorit\u0103 for\u021bei sale intelectuale \u0219i elocven\u021bei\u201d, el a fost transferat, dup\u0103 care sa desp\u0103r\u021bit de Biseric\u0103 \u0219i sa \u00eendep\u0103rtat de Roma \u00een 140 d.Hr, poate \u00een Cipru.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sistemul lui Valentin este un epic elaborat teogonic \u0219i cosmogonic. Descrie \u00een trei acte crearea, c\u0103derea \u0219i r\u0103scump\u0103rarea; mai \u00eent\u00e2i \u00een ceruri, apoi pe p\u0103m\u00e2nt. Lumea spiritual\u0103 sau pleroma cuprinde 30 de eoni care formeaz\u0103 o succesiune de syzygii (perechi). Lumea vizibil\u0103 \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 originea p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Sophiei (\u00een\u021belepciune), al c\u0103rei urma\u0219, Demiurge, este identificat cu Dumnezeul Vechiului Testament. Fiin\u021bele umane apar\u021bin uneia dintre cele trei clase: poporul spiritual (pneumatikoi sau adev\u0103ra\u021bii gnostici), aceia care posed\u0103 doar un suflet (psihici sau membri obi\u0219nui\u021bi ai bisericii ne\u00eenl\u0103turate) \u0219i restul omenirii, care sunt f\u0103cu\u021bi exclusiv din materie (hylikoi ) \u0219i sunt da\u021bi peste pierderea ve\u0219nic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Valentin a derivat sistemul s\u0103u din specula\u021biile orientale \u0219i grece\u0219ti (inclusiv elemente pitagoreene), din idealurile cre\u0219tine \u0219i din imagina\u021bia fertil\u0103 proprie. Folosind o exegez\u0103 fantezist\u0103, el a ata\u0219at specula\u021biile sale mitologice la cuvintele apostolice, cum ar fi Logos, Unicul n\u0103scut, Adev\u0103r, Plerom, Eoni \u0219i Ecclesia. Sistemul valentinian a evoluat \u00eentr-o mai mare complexitate \u00een formele orientale \u0219i occidentale, de\u0219i structura anterioar\u0103 era asem\u0103n\u0103toare cu teologia mistic\u0103 paulin\u0103, cu accentul pus pe instrumentul mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii lui Hristos \u00een realizarea eliber\u0103rii cre\u0219tine.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dintre scrierile valentinienilor de mai jos s-au observat referiri la c\u0103r\u021bile noului testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

* (Heracleon (mijlocul secolului al II-lea, Italia, discipol al lui Valentinus, a scris un comentariu detaliat asupra Evangheliei dup\u0103 Ioan, probabil dup\u0103 mijlocul secolului al doilea. Origen a p\u0103strat multe fragmente ale comentariului \u0219i le-a criticat \u00een propriul s\u0103u comentariu. Alegoria lui Heracleon se desf\u0103\u0219oar\u0103 complet \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, de exemplu, Demiurge vorbe\u0219te printr-un Baptist, iar femeia samaritean\u0103 apare ca un tip de femeie pneumatic\u0103 nemul\u021bumit\u0103 de f\u00e2nt\u00e2na lui Iacov a Vechiului Testament \u0219i astfel se \u00eentoarce spre apa vie de gnoz\u0103 \u0219i \u00eei a\u0219teapt\u0103 pe viitorul ei so\u021b \u00een pleroma.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Comentariul lui Heracleon despre Ioan include de asemenea citate \u0219i aluzii la pasaje din Matei, precum \u0219i aluzii c\u0103tre romani, I Corinteni \u0219i, eventual, galateni.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit lui Origen, Heracleon a folosit predica lui Petru; cota\u021bii de la Origen sunt disponibile.)<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

* (Ptolemeu, discipol al lui Valentinus, este cunoscut ca autorul unei scrisori deschise c\u0103tre o doamn\u0103 cre\u0219tin\u0103 bogat\u0103 \u0219i eminent\u0103, Flora dup\u0103 nume, pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o converteasc\u0103 la sistemul valentinian. El se ocup\u0103 \u00een principal de obiec\u021bia c\u0103 crea\u021bia lumii \u0219i compozi\u021bia Vechiului Testament nu ar fi putut fi lucrarea celui mai \u00eenalt Dumnezeu. El apeleaz\u0103 la tradi\u021bia apostolic\u0103 \u0219i la cuvintele lui Hristos, care singur \u00eel cunoa\u0219te pe Tat\u0103l tuturor \u0219i c\u0103rui i s-a descoperit primul. De mai multe ori, Ptolemeu se refer\u0103 la ceea ce spunea \u201cSalvatorul nostru\u201d, cit\u00e2nd \u00een aceste cazuri cuvintele lui Isus a\u0219a cum sunt prezentate \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei. Odat\u0103 se refer\u0103 la Pavel, \u0219i are mai multe citate din Romani, I Corinteni \u0219i Efeseni. El citeaz\u0103 de asemenea din Evanghelia dup\u0103 Ioan 1: 3, dar f\u0103r\u0103 s-o numeasca.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

* (Marcus, un discipol al lui Valentinus, pare s\u0103 fi fost un contemporan \u00een v\u00e2rst\u0103 al lui Irenaeus, care vorbe\u0219te despre el ca \u0219i cum ar fi tr\u0103it \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba \u00eenc\u0103 \u00een valea r\u00e2ului (Adven., Haer, 1.13.2). Fragmentele r\u0103mase din \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Marcus con\u021bin aluzii la pasaje din Matei, Marcu \u0219i Luca. Se pare c\u0103 a acceptat una sau mai multe dintre Epistolele lui Pavel, iar Apostolul este numit \u00eentr-un singur loc. Marcosienii au c\u0103utat s\u0103 arate prin sistemul gematriei c\u0103 Hristosul ceresc a venit peste Isus p\u0103m\u00e2ntesc sub forma unui porumbel \u00een momentul botezului s\u0103u \u00een Iordan. S-a g\u0103sit dovada c\u0103 valoarea numeric\u0103 a literelor din cuv\u00e2ntul grec pentru porumbel vine la 801, care se g\u0103se\u0219te \u0219i \u00een declara\u021bia lui Hristos \u00een Apocalipsa lui Ioan (1: 8): \u201cEu sunt Alfa \u0219i Omega \u2018(1 + 800 = 801).)<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Urmatoarele scrieri par s\u0103 provin\u0103 deasemenea de la Valentin:\u00a0Evanghelia Adev\u0103rului, Evanghelia lui Philip, Tratatul asupra \u00cenvierii.\u00a0<\/i>Ireneu spune c\u0103 Valentinienii au scris Evanghelia Adev\u0103rului. Cercet\u0103torii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul dac\u0103 Evanghelia Adev\u0103rului a lui Nag Hammadi provine de la Valentin. Mai mult ca o medita\u021bie asupra vie\u021bii cre\u0219tine \u0219i a m\u00e2ntuirii dec\u00e2t o Evanghelie tradi\u021bional\u0103, tratatul arat\u0103 o mic\u0103 urm\u0103 a specula\u021biilor elaborate care sunt asociate cu sistemul valentinian. Unii cercet\u0103tori cred \u00eens\u0103 c\u0103 aceste specula\u021bii nu sunt subliniate pentru a concilia opinia ortodox\u0103. Opiniile celorlalte dou\u0103 scrieri nu sunt controversate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Printre scrierile amintite mai sus, sunt citate\u00a0 ;\u00a0Evanghelia dup\u0103 Matei, Evanghelia dup\u0103 Marcu, Evanghelia dup\u0103 Luca, Evanghelia dup\u0103 Ioan, Romani, I Corinteni, II Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, I Peter, I John, Apocalipsa lui Ioan<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dionisie de Corint (~171)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dionisie se pl\u00e2nge de falsificarea scrierilor sale, dar se consol\u0103 cu faptul c\u0103 acela\u0219i lucru se face \u0219i cu \u201cScripturile Domnului\u201d, adic\u0103 cu evangheliile care con\u021bin cuvintele Domnului; sau mai degrab\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale colec\u021biei timpurii, \u201cEvangheliile\u201d \u0219i \u201cApostolii\u201d \u00eempreun\u0103; care este \u00een acord cu v\u00e2rsta \u015fi continutul scrisorilor sale. Dac\u0103 acesta este sensul, colec\u021bia este pus\u0103 la egalitate cu Vechiul Testament \u0219i este considerat\u0103 inspirat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tatian, ucenicul sirian al lui Iustin (~120~173)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tatian asirianul, discipol al lui Iustin Martirurul a avut o formare intelectual\u0103 greac\u0103 \u0219i latin\u0103. Dup\u0103 convertirea sa la cre\u0219tinism, Tatien \u0219i-a scris singur lucrare apologetic\u0103 numit\u0103 \u201cDiscurs c\u0103tre greci\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Totu\u0219i el este cel mai bine cunoscut pentru Diatesaronul sau, (literal, \u201cprin patru\u201d [evanghelii], armonie unde au fost compilate toate cele patru Evanghelii cu privire la via\u021b\u0103 a lui Hristos, dar bazat\u0103 pe conturul \u0219i structura din Evanghelia lui Ioan. Aceasta indic\u0103 at\u00e2t faptul c\u0103 Tatian era con\u0219tient de patru tradi\u021bii evanghelice \u0219i c\u0103 canonicitatea lor nu era fixat\u0103 \u00een forma final\u0103 la timpul s\u0103u \u00een Siria. De\u0219i Tatian a fost mai t\u00e2rziu declarat eretic, Diatesaronul a fost folosit p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al V-lea \u0219i a influen\u021bat Biserica occidental\u0103 chiar dup\u0103 ce au fost stabilite cele patru evanghelii separate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Luand in considerare cultura lui Tatian \u015fi scrierile sale, de exemplu din discursul s\u0103u c\u0103tre greci se observ\u0103 clar c\u0103 el cunostea multe dinre scrierile inspirate, iudaice \u0219i crestine.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, c\u0103 el a fost familiarizat cu scrierile lui Pavel, \u00een conformitate cu Eusebiu el era obisnuit cu ele \u0219i chiar a respins c\u00e2teva epistole, probabil I si II Timotei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Scrisoarea bisericilor de la Viena \u0219i Lyon (~177)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Scrisoarea con\u021bine citate din epistole c\u0103tre romani, Filipeni, 1 Timotei, 1 Petru, Fapte, Evangheliile lui Luca \u0219i Ioan, Apocalipsa. Ultima este numit\u0103 \u00een mod expres Scriptur\u0103. Aceasta arat\u0103 o fuziune a celor dou\u0103 tendin\u021be originale, Petrine \u0219i Pauline; \u0219i formarea unei biserici cu un canon comun de autoritate. \u00cen consecin\u021b\u0103, cei doi apostoli, Petru \u0219i Pavel, sunt men\u021biona\u021bi \u00eempreun\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Canonul lui Muratori<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Publicat pentru prima data \u00een\u00a01740 de Ludovico Antonio Muratori (1662-1750), un istoric italian care l-a descoperit \u00een\u00a0Biblioteca Ambrozian\u0103 din Milano, fragmentul lui Muratori este un manuscris care con\u021bine o discu\u021bie despre c\u0103r\u021bile credin\u021bei acceptate de biserici. Aceste c\u0103r\u021bi formeaz\u0103 ceea ce va fi numit mai t\u00e2rziu Noul Testament. Patru fragmente ale canonului au fost g\u0103site \u00een\u00a01897 \u00een\u00a0manuscrisele din secolele al\u00a0<\/span><\/span><\/span>xi<\/u><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>-lea\u00a0\u0219i al\u00a0<\/span><\/span><\/span>xii<\/u><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>-lea\u00a0ale Bibliotecii Monte Cassino.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Scris\u0103 \u00een latin\u0103 \u00een secolul al optulea, este traducerea unui original din limba greac\u0103 a c\u0103rui origine \u0219i dat\u0103 sunt dezb\u0103tute si este cea mai necultivat\u0103 latin\u0103 a acelui timp. Traducerea sa din limba greac\u0103 este asumat\u0103, \u00eens\u0103 este incert\u0103. Un indiciu permite determinarea mai precis\u0103 a datei sale de redactare. Canonul lui Muratori men\u021bioneaz\u0103 o carte non-biblic\u0103, pastorul lui Hermas. Dup\u0103 cum \u015ftim, istoricii situeaz\u0103 versiunea final\u0103 a pastorului lui Hermas \u00eentre 140 \u0219i 155 d.Hr. Deasemenea autorul s\u0103u se refer\u0103 la Pius I, episcopul Romei (140-155). De aceea se estimeaz\u0103 c\u0103 textul grecesc original, preluat \u00een limba latin\u0103 a Canonul lui Muratori, a fost scris \u00eentre 170 \u0219i 200 d.Hr.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenceputul manuscrisului lipse\u0219te si se termina brusc. Textul \u00eencepe cu evanghelia lui Luca numind-o a treia \u015fi precizeaza ca autorul ei era medic. Prin faptul ca evanghelia lui Luca este numita a treia, am putea presupune ca partea mancant\u0103 a codexului continea evangheliile lui Matei si Marcu, iar cea de-a patra evanghelia lui Ioan.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen canonul lui Muratori sunt enumerate urmatoarele scrisori\u00a0 ; I si II Corinteni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, Galateni, I si II Tesaloniceni, romani, Filimon, Tit \u0219i Timotei, Iuda \u0219i dou\u0103 scrisori ale lui Ioan. Ni se confirm\u0103 faptul c\u0103 cartea Faptele apostolilor a fost scris\u0103 de Luca. Evrei \u015fi I \u015fi II Petru \u015fi Iacov nu sunt men\u021bionate \u00een fragment. Sunt considerate false scrierile c\u0103tre Laodicieni \u015fi Alexandrieni despre care autorul zice c\u0103 sunt falsificate \u00een numele lui Pavel. Din epistolele generale el accept\u0103 epistola lui Iuda \u015fi spune c\u0103 dou\u0103 din epistolele lui Ioan sunt acceptate de biseric\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Este clar c\u0103 autorul a presupus c\u0103 autorul Evangheliei lui Ioan a fost acela\u0219i cu autorul primei Epistole a lui Ioan, c\u0103ci, \u00een mijlocul discu\u021biei despre Evanghelia lui Ioan, el spune \u201cce minunat este atunci c\u00e2nd Ioan aduce aceste lucruri at\u00e2t de constant \u00een epistolele sale, spun\u00e2nd \u00een propria sa persoan\u0103:\u00a0\u201cCe era de la inceput, ce am auzit, ce am vazut cu ochii nostri, ce am privit si ce am pipait cu mainile noastre, cu privire la Cuvantul vietii\u201d (1 Ioan 1: 1).<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din acest canon se observ\u0103 c\u0103 la acea data circulau destul de multe srieri falte, ditre care Apocalipsa lui Petru ar putea fi una din acestea, prin urmare cre\u015ftinii sunt invitati s\u0103 n-o citeasca.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ireneu de Lion (177-202)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Chiar daca Ireneu \u00eei d\u0103 cel mai mult timp evanghelistului Ioan titlul de \u00ab discipolul Domnului \u00bb, este indiscutabil faptul c\u0103 el vede \u00een el apostolul despre care vorbesc evancheliile, faptele apostolilor \u015fi galateni. Astfel el il desemneaz\u0103 de mai multe ori ca \u00ab Apostol \u00bb (\u00eempotriva ereziilor, I,9,2-3\u00a0 ;\u00a0 II,22,5\u00a0 ;\u00a0 III,12,5\u00a0 ;\u00a0 III,12,15\u00a0 ;\u00a0 III,21,3). In afar\u0103 de Ioan-Botezatorul, Ireneu instruit de c\u0103tre Policarp (instruit la r\u00e2ndul s\u0103u de catre Ioan), nu cunoaste decat un singur Ioan, care a fost \u00ab Apostol \u00bb \u015fi \u00ab discipol \u00bb al Domnului \u015fi care \u00ab se odihnea la pieptul\u00a0 \u00bb lui Cristos.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Acestui unic Ioan, Ireneu \u00eei atribuie a patra evanghelie (I, 9,2, etc), prima epistol\u0103 a lui Ioan (III, 16,5; III, 16,8) \u0219i cea de a dou\u0103 epistol\u0103 a lui Ioan, care se pare s\u0103 fi fost unit\u0103 cu prima (I, 16,3\u00a0 ; III, 16, 8). El \u00eei atribuie, de asemenea, Apocalipsa (IV, 20,11; V, 26,1; V, 35,2), \u0219i afirm\u0103 c\u0103 aceasta \u201ea fost v\u0103zut\u0103, nu cu mult timp \u00een urm\u0103, aproape la timpul genera\u021biei noastre, spre sf\u00e2r\u0219itul domniei lui Domii\u021ban \u201c(V, 30,3). Din moment ce Domi\u021bian a murit la 96 de ani, cu numai 82 de ani \u00eenainte de alegerea lui Ireneu la episcopat, apocalipsa a fost probabil v\u0103zut\u0103 \u00een 95, dar ar fi putut s\u0103 nu fie pus\u0103 \u00een scris dec\u00e2t un pic mai t\u00e2rziu, sub domnia lui Nerva (96-98). Ireneu indic\u0103 faptul c\u0103 a patra evanghelie a fost scris\u0103 la Efes (III, 1,1). Biserica din Efes a fost \u00eentemeiat\u0103 de catre Pavel, care a fost apostolul ei p\u00e2n\u0103 \u00een 58. Ioan nu a venit dec\u00e2t dup\u0103 aceea \u0219i a r\u0103mas acolo p\u00e2n\u0103 la domnia lui Traian (II, 22,5 ; III, 3.4). Aceste preciz\u0103ri nu ar face imposibil\u0103 scrierea celei de-a patra Evanghelie \u00eenainte de ruina Ierusalimului \u00een 70, dac\u0103 Irineu nu explic\u0103 de altfel circumstan\u021bele \u00een care a fost compus\u0103:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ioan, ucenicul Domnului, dorea prin anun\u021bul Evangheliei, s\u0103 extirpe eroarea pres\u0103rat\u0103 printre oameni de catre Cerinthus \u0219i, \u00eenaintea lui, prin Nicol\u0103i\u021bi. (\u00cempotriva ereziilor, III, 11, 1)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lui Cerinthus (unde g\u0103sim un rezumat \u00een \u00ab\u00a0 \u00cempotriva ereziilor\u00a0 \u00bb I, 26.1) este mai t\u00e2rzie, dup\u0103 p\u0103rerea lui Irineu, dec\u00e2t cea a Nicolai\u021bilor, care sunt \u00eenc\u0103 comb\u0103tu\u021bi \u00een Rev 2.6 \u0219i 2.15. Scrierea celei de-a patra Evanghelii trebuie s\u0103 fi urmat \u0219i s\u0103 nu o fi precedat pe cea a Apocalipsei la sf\u00e2r\u0219itul domniei lui Domitian.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Probabil c\u0103 dateaz\u0103 de la \u00eenceputul domniei lui Traian (98-117). Aceast\u0103 dat\u0103 t\u00e2rzie nu diminueaz\u0103 valoarea istoric\u0103 a celei de-a patra Evanghelie,,c\u0103ci, dup\u0103 cum a subliniat Irineu, memoria persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 este adesea mult mai fidel\u0103 evenimentelor tr\u0103ite \u00een tinere\u021bea lor dec\u00e2t cele recente.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Irineu citeaz\u0103 pe larg cele patru Evanghelii, Faptele Apostolilor, cele dou\u0103sprezece scrieri principale pauline (el nu folose\u0219te Filimon) \u0219i Apocalipsa. El folose\u0219te cel pu\u021bin patru versete din Epistola lui Iacov. El citeaz\u0103 sub numele de Petru mai multe pasaje din 1 Petru. El ia de la 2 P 3.8 m\u0103rturisirea care \u00eei este drag\u0103: \u201cO zi a Domnului este ca o mie de ani\u201d (V, 23.2, V, 28.3). Alte aluzii la 2 Petru sunt foarte probabile: expresia \u201ea se t\u0103vali \u00een mocirl\u0103\u201c (2 Petru 2:22) rezoneaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului III, 24.1 \u0219i \u00eenceputul anului III, 24,2; calificarea ereticilor drept \u201canimale\u201d (IV, 33,5, IV, 38,4) este probabil \u00eemprumutat\u0103 de la 2 P 2,12 sau Iuda 10; ideea \u201ccomuniunii cu Dumnezeu\u201d (V, 1,1) este foarte aproape de 2 P 1,4; Exist\u0103 o analogie izbitoare \u00eentre 2 P 3,13 \u0219i promisiunea citit\u0103 \u00een V, 36,1: \u201cAtunci va fi un cer nou \u0219i un p\u0103m\u00e2nt nou, \u00een care va locui omul cel nou\u201d. \u00cen plus, chiar dac\u0103 cuvintele din 2 P 3,16 nu sunt folosite literal, \u00eentreaga carte a lui Ireneu are scopul de a ar\u0103ta c\u0103 ereticii \u201cr\u0103sucesc sensul scripturilor\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola lui Iuda probabil nu este necunoscut\u0103 lui Ireneu. \u201cPedeapsa focului\u201d (II, 32,2) aminte\u0219te pe Iuda 7; este dificil de a vedea din ce alte surse afar\u0103 de Iuda 14-15 Ireneu ar fi putut atrage ideea c\u0103 patriarhul Enoh \u201eeste p\u0103strat ca martor al dreptei judec\u0103\u021bi a lui Dumnezeu\u201c (IV, 16,2); la sf\u00e2r\u0219it de V, 8,3 se aproapie de Iuda 16 \u0219i 19. \u00cen cele din urm\u0103, este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, c\u0103 din Iuda 23 Ireneu \u015fi-a tras convingerea c\u0103 am putea aduce \u00eenapoi ereticii pe calea \u201em\u00e2ntuirii\u201c (IV, Pr, 1; IV, 41,4).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Epistola c\u0103tre Filimon \u0219i cea de-a treia epistol\u0103 a lui Ioan par s\u0103 fie singurele scrieri la care Ireneu nu face aluzie. Acest lucru nu dovede\u0219te c\u0103 le-a ignorat, deoarece acestea sunt foarte scurte, iar con\u021binutul lor ia dat pu\u021bine ocazii s\u0103 le citeze. Cu aceast\u0103 rezerv\u0103, canonul s\u0103u al Noului Testament, cel mai antic care ne-a fost p\u0103strat, este identic cu al nostru. \u0218i, s\u0103 o repet\u0103m, Ireneu nu s-ar fi putut folosi de m\u0103rturii scriptice a c\u0103ror autenticitate nu ar fi fost recunoscut\u0103 de bisericile din vremea lui.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Clement de Alexandria (150-215)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Scrierile lui Clement dezv\u0103luie scopul uimitor de larg al cunoa\u0219terii sale at\u00e2t din literatura clasic\u0103, c\u00e2t \u0219i din cea biblic\u0103. \u00cen paginile din tratatele sale se g\u0103sesc numeroase cit\u0103ri de tot felul de literatur\u0103. Potrivit tabelelor lui St\u00e4hlin, Clement citeaz\u0103 359 de scriitori clasice \u0219i al\u021be scrieri necre\u0219tine, 70 de scrieri biblice (inclusiv apocrife din Vechiul Testament) \u0219i 36 de scrieri apocrife patristice \u0219i Noul Testament, inclusiv cele ale ereticilor. Num\u0103rul total de cit\u0103ri este de aproximativ 8000, mai mult de o treime provin de la scriitori p\u0103g\u00e2ni. Mai mult, statisticile arat\u0103 c\u0103 el citeaz\u0103 din scrierile Noului Testament aproape de dou\u0103 ori mai frecvent dec\u00e2t din Vechiul Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dupa aproximativ 20 de ani, Clement a fost nevoit s\u0103 fug\u0103 din Alexandria \u00een timpul persecutiei cre\u015ftinilor de c\u0103tre \u00eemparatul roman Severus in 201-202, dup\u0103 ce sa angajat \u00een conflicte teologice, ecleziastice \u015fi alte probleme (de exemplu, cu privire la justitia sociala si formele martorilor cre\u015ftini). Pozi\u021bia sa la \u0219coal\u0103 a fost asumat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul \u0219i talentatul s\u0103u student Origen, care a devenit unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii cre\u0219tine. Clement a g\u0103sit refugiu \u00een slujb\u0103 sa \u0219i cu un alt student, Alexandru, episcop de Ierusalim, cu care a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la moartea sa.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

In lucrarea lui Clement se g\u0103sesc citate ale tuturor c\u0103r\u021bilor din Noul Testament, cu excep\u021bia:\u00a0Filimon, Iacov, II Petru, II Ioan \u0219i III Ioan.\u00a0<\/i>Pe de alt\u0103 parte, Clement, considera aceste scrieri de valoare:\u00a0Evanghelia egiptenilor, Evanghelia evreilor, Tradi\u021biile lui Matthias, Predica lui Petru, I Clement, Epistola lui Barnaba, Didahia, P\u0103storul lui Herm\u0103, Apocalipsa lui Petru<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tertullian de Cartagina ( 155\/160 – 220)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Canonul lui Tertulian a constat din Evanghelii, Fapte, treisprezece epistole ale lui Pavel, Apocalipsa \u0219i 1 Ioan. Ca anex\u0103 avea epistola c\u0103tre Evrei, aceea a lui Iuda, P\u0103storul lui Herma, probabil II Ioan \u0219i I Petru. Acest deutero-canon nu a fost considerat autoritar. Nici o urm\u0103 nu apare \u00een lucr\u0103rile sale din epistola lui Iacov, II Petru \u0219i III Ioan. El a folosit P\u0103storul lui Herma, numindu-l Scriptura, f\u0103r\u0103 a sugera totu\u0219i c\u0103 el a pus-o la egalitate cu scrierile canonice uzuale; dar dup\u0103 ce a devenit un montanist, el a respins pe P\u0103storul lui Herma ca carte apocrific\u0103 al preacurvarilor \u201c, pus \u00een apocrife \u0219i fals, de c\u0103tre fiecare consiliu al bisericilor.\u201d Dar nu a fost socotit\u0103 printre scrierile false, de Roma, sau Cartagina, \u00een vremea lui Tertulian. A fost doar plasat\u0103 \u00een afara lucr\u0103rilor universale primite de bisericile occidentale din acea zi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Origen (185-253)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Spre mijlocul secolului al treilea, m\u0103rturia lui Origen cu privire la Canon este de mare valoare. Se pare c\u0103 el a distins trei clase de c\u0103r\u021bi \u2013 cele autentice, a c\u0103ror origine apostolic\u0103 a fost \u00een general admis\u0103, cele care nu erau autentice \u0219i o clas\u0103 de mijloc care nu a fost recunoscut\u0103 \u00een general sau cu care el nu era de acord.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Primul cuprindea pe cele deja adoptate la \u00eenceputul secolului, at\u00e2t \u00een \u200b\u200bEst, c\u00e2t \u0219i \u00een Occident, cu Apocalipsa \u0219i epistola c\u0103tre evrei, \u00een m\u0103sura \u00een care con\u021bineau idei pauline, iar al doilea este P\u0103storul lui Herma, de\u0219i el a ezitat uneori pu\u021bin despre ea, epistola lui Barnaba, faptele lui Pavel, evanghelia conform Evreilor, evanghelia egiptenilor \u0219i predica lui Petru; \u00een al treilea r\u00e2nd, epistola lui Iacov, cea a lui Iuda, II Petru, II \u0219i III Ioan.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Separarea diferitelor scrieri nu este f\u0103cut\u0103 formal, nici Origen nu le d\u0103 o list\u0103. El este destul de prudent, atr\u0103g\u00e2nd tradi\u021bia bisericii \u0219i arunc\u00e2nd expresii calificatoare<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Doar o mic\u0103 parte din scrierile lui Origen a ajuns p\u00e2na la noi, dar \u00een\u00a0aceste scrieri se g\u0103se\u0219c cit\u0103ri ale tuturor c\u0103r\u021bilor din Noul Testament, de\u0219i el a exprimat rezerve cu privire la:\u00a0Iacov, II Petru, II Ioan \u0219i III Ioan.\u00a0<\/i>Alteori, Origen accept\u0103 ca dovezi cre\u0219tine orice material pe care \u00eel\u00a0g\u0103se\u0219te conving\u0103tor sau atr\u0103g\u0103tor, chiar desemn\u00e2nd ocazional aceste scrieri ca fiind \u201cinspirate\u201d:\u00a0Evanghelia lui Petru, Evanghelia evreilor, Faptele lui Pavel, I Clement, Epistola lui Barnaba, Didahia, P\u0103storul lui Herm\u0103.\u00a0<\/i>Origen neag\u0103 autenticitatea acestor scrieri:\u00a0Evanghelia lui Thomas, Evanghelia celor doisprezece, Evanghelia Basilidelor, Evanghelia egiptenilor, Evanghelia lui Matei, Predica lui Petru.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Eusebiu al Cezariei (~260 ~340)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Canonul lui Eusebiu este dat \u00een detaliu \u00een istoria sa bisericeasc\u0103 . El \u00eemparte c\u0103r\u021bile \u00een trei clase, cuprinz\u00e2nd acele scrieri primite \u00een general, cele care se contrazic \u0219i cele eretice. Mai \u00eent\u00e2i sunt,\u00a0cele<\/i>\u00a0patru Evanghelii, Faptele, treisprezece epistole ale lui Pavel, 1 Ioan, 1 Petru, Apocalipsa<\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A doua clas\u0103 este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103, prima care corespunde scrierilor mixte sau intermediare ale lui Origen. Fosta subdiviziune con\u021binea epistola lui\u00a0Iacov, 2 Petru, Iuda, 2 \u0219i 3 Ioan;<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

aceasta din urm\u0103,\u00a0Faptele lui Pavel, P\u0103storul, Apocalipsa lui Petru, epistola lui Barnaba, Doctrinele apostolilor, Apocalipsa lui Ioan, Evanghelia dup\u0103 Evrei.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Clasa a treia are\u00a0Evangheliile lui Petru, ale lui Toma, tradi\u021biile lui Matei, Faptele lui Petru, Andrei \u0219i Ioan.<\/i>\u00a0Subdiviziunile celei de-a doua clase sunt nedeterminate. Singura distinc\u021bie pe care Eusebiu o pune \u00eentre ei este aceea a utiliz\u0103rii ecleziastice. De\u0219i el consider\u0103 false,\u00a0Faptele lui Pavel, P\u0103storul, Apocalipsa lui Petru, epistola lui Barnaba, doctrinele apostolilor, Apocalipsa lui Ioan, Evanghelia dup\u0103 Evrei<\/i>, el nu aplic\u0103 acest epitet epistolei lui\u00a0Iacov, II Petru, II si III Ioan<\/i>, ci le consider\u0103 controversate. \u00cen acela\u0219i fel, el vorbe\u0219te despre Apocalipsa lui Petru \u0219i despre epistola lui Barnaba ca fiind controversat\u0103. Este oarecum remarcabil faptul c\u0103 Eusebius nu men\u021bioneaz\u0103 Epistola lui Clement catre Corinteni \u00een aceast\u0103 list\u0103. Dar el vorbe\u0219te despre acest lucru \u00eentr-un alt loc ca o lucrare a c\u0103rei autenticitate a fost general recunoscut\u0103, \u0219i a utiliz\u0103rii ei publice \u00een majoritatea bisericilor, at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u0219i \u00een timpul s\u0103u. Aceast\u0103 citire larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a acesteia nu implic\u0103 neap\u0103rat canonicitatea ei; dar modul \u00een care Eusebius o caracterizeaz\u0103 \u0219i folosirea sa larg\u0103 \u00een public favorizeaz\u0103 ideea c\u0103 \u00een multe biserici a fost aproape pus\u0103 pe egalitate cu celelalte scrieri considerate \u00een mod obi\u0219nuit ca autoritate. Lista canonic\u0103 nu a fost fixat\u0103 \u00een timpul lui Eusebius \u015fi opiniile despre c\u0103r\u021bi au variat, a\u0219a cum au f\u0103cut-o \u00eenainte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen jurul anului 332, \u00eemp\u0103ratul Constantin ia \u00eencredin\u021bat lui Eusebiu comisia de a \u00eentocmi o colec\u021bie complet\u0103 a scrierilor cre\u0219tine sacre pentru folosirea Bisericii Catolice. Cum a fost executat\u0103 aceast\u0103 comand\u0103, nu \u015fe \u015ftie, dar cele cincizeci de exemplare care au fost f\u0103cute trebuie s\u0103 fi furnizat Constantinopolului \u0219i Bisericii Grece\u0219ti un canon autoritar pe timp \u00eendelungat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Catalogul lui Eusebiu este de acord \u00een esen\u021b\u0103 cu cel al lui Origen. Istoricul a urmat tradi\u021bia ecleziastic\u0103. El a \u00eentrebat cu s\u00e2rguin\u021b\u0103 p\u0103rerile predominante ale bisericilor \u0219i scriitorilor cre\u0219tini, cu p\u0103rerile de\u021binute de al\u021bii \u00eenainte \u0219i contemporani cu el \u00eensu\u0219i, dar nu a putut ajunge la un rezultat decisiv. Tradi\u021bia referitoare la anumite c\u0103r\u021bi era \u00eenc\u0103 \u00eencurcat\u0103 \u0219i nu putea s\u0103 o repare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Atanasie din Alexandria ( 295-373)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Atanasie, teolog, om de stat ecleziastic \u0219i lider na\u021bional egiptean, a fost ap\u0103r\u0103torul principal al credin\u021bei cre\u0219tine \u00een lupta \u00eempotriva arianismului din secolul al IV-lea, erezia c\u0103 Fiul lui Dumnezeu era o creatur\u0103 asem\u0103n\u0103toare, dar nu a aceleia\u0219i substan\u021be ca Dumnezeu Tat\u0103l. El a participat la Conciliul de la Niceea \u0219i la scurt timp dup\u0103 aceea a devenit episcop al Alexandriei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru tot restul vie\u021bii sale a fost angajat \u00een lupte teologice \u0219i politice cu \u00cemp\u0103ratul \u0219i cu bisericile ariane, fiind exilat de mai multe ori din Alexandria. A scris multe lucr\u0103ri importante, inclusiv principalele sale tratate teologice, Via\u021ba Sf\u00e2ntului Antonie \u0219i cele patru Ora\u021bii \u00eempotriva arienilor, \u0219i o serie de scrisori pe teme teologice, pastorale \u0219i administrative.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O recunoa\u0219tere clar\u0103 a canonului NT din 27 de c\u0103r\u021bi apare \u00een cea de-a 39-a scrisoare festiv\u0103 de la Atanasie. Aici este abandonat\u0103 diviziunea tripl\u0103 a lui Origen sau a lui Eusebiu. Ca \u201cizvoare de m\u00e2ntuire\u201d exist\u0103 doar cele 27 de scrieri \u00een care \u201ceste proclamat\u0103 doctrina evlaviei\u201d. Peste ei se pun apocrifele fabricate de eretici. Numai Didaca \u0219i P\u0103storul lui Herma \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2teva apocrife din Vechiul Testament \u2013 sunt permise s\u0103 le citeasc\u0103 de cei care au fost primi\u021bi recent \u00een Biseric\u0103, deoarece P\u0103rin\u021bii au decis astfel.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cu toate c\u0103 aceste scrieri nu sunt \u201ccanonice\u201d, putem deduce din concesiune c\u0103 cele dou\u0103 scrieri men\u021bionate \u00eenc\u0103 se bucurau de un foarte mare respect. Intr-o lucrare a sa, el ne furnizeaz\u0103 o list\u0103 a c\u0103rtilor apartin\u00e2nd vechiului \u015fi noului testament, considerate de c\u0103tre el ca canonice. Lista noului testament este aceeasi cu cea care este folosita astazi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

El a zis referitor la cele 27 de scrieri ale noului testament c\u0103 numai \u00een ele este \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Dumnezeirii \u015fi ca nimeni nu trebuie s\u0103 adauge sau s\u0103 scoat\u0103 din ele.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Codex Sinaiticus (secolul al IV-lea)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Acest manuscris, desemnat de obicei S, a fost descoperit \u00een 1859 de c\u0103tre C. von Tischendorf la M\u0103n\u0103stirea Sf. Ecaterina, la poalele Muntelui Mt. Sinai (\u00een sudul Peninsulei Sinai) dup\u0103 o descoperire par\u021bial\u0103 a 43 de pagini ale unui codex biblic din secolul al IV-lea din 1844.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i lipsesc unele din Vechiul Testament, un \u00eentreg Noul Testament din secolul al IV-lea este p\u0103strat, cu Epistola Barnaba \u0219i cea mai mare parte a P\u0103storului de Hermas la sf\u00e2r\u0219it.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tischendorf a convins c\u0103lug\u0103rii c\u0103 daca accepta sa dea manuscrisul pre\u021bios \u021barului Alexandru al II-lea din Rusia, le-ar acorda protec\u021bia necesar\u0103 pentru m\u0103n\u0103stirea lor \u0219i pentru Biserica Greac\u0103. Tischendorf a publicat ulterior manuscrisul S la Leipzig \u0219i apoi la prezentat \u021barului. Manuscrisul a r\u0103mas \u00een Leningrad p\u00e2n\u0103 \u00een 1933, timp \u00een care revista Oxford University Press din 1911 a publicat o facsimil\u0103 a por\u021biunii Noului Testament din fotografii ale manuscrisului preluat de Kirsopp Lake, un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor biblic englez. Manuscrisul a fost v\u00e2ndut \u00een 1933 de c\u0103tre guvernul sovietic la British Museum pentru 100 000 de lire sterline. Acum este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre 4 institu\u021bii: Biblioteca Britanic\u0103, Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Rusiei, Manastirea Sf. Ecaterina \u0219i Biblioteca Universit\u0103\u021bii din Leipzig. Exist\u0103 o list\u0103 detaliat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tipul de text al manuscrisului S este \u00een grupul alexandrian, de\u0219i are c\u00e2teva lecturi occidentale. Mai t\u00e2rziu, corec\u021biile care reprezint\u0103 \u00eencerc\u0103ri de modificare a textului la un alt standard au fost probabil f\u0103cute \u00een secolul al VI-lea sau al 7-lea la Cezareea.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Peshitta (Biblia Bisericii siriene)<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La Edessa, capitala Principatului Osrho\u00ebne (\u00een Siria de Est) \u0219i Mesopotamia de Vest, nu era \u00een\u021beleas\u0103 nici latina, nici greaca. Prin urmare, limba siriac\u0103 (o limb\u0103 semit\u0103 referitoare la aramaic\u0103) a fost folosit\u0103 \u00een scrierile cre\u0219tine. Aventurile politice din Edessa prezint\u0103 un contrast remarcabil cu cele ale altor centre ale cre\u0219tinismului. P\u00e2n\u0103 \u00een 216 d.Hr \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului Caracalla, Edessa se afla \u00een afara Imperiului Roman. Cre\u0219tinismul pare s\u0103 fi ajuns \u00een valea Eufratului la mijlocul secolului al doilea, adic\u0103 \u00een timp ce \u021bara era \u00eenc\u0103 un stat independent. Din moment ce poporul s\u0103u nu vorbea greac\u0103, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 cre\u0219tinismul la Edessa a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte independent, f\u0103r\u0103 amestecul filosofiei grece\u0219ti \u0219i a metodelor romane de guvernare care au modificat \u00eentr-o epoc\u0103 cre\u0219tinismul primitiv \u00een Vest \u0219i l-a transformat \u00een amalgamul cunoscut sub numele de catolicism.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Conform tradi\u021biilor \u0219i legendelor timpurii \u00eencorporate \u00een Doctrina lui Addai (~ 400 d.Hr.), cel mai timpuriu Nou Testament al Bisericii vorbitoare de limb\u0103 siriac\u0103 a constat din Diatesseron, Epistolele lui Pavel \u0219i Fapte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Diateseronul a fost scris de Tatian, \u021bintind cele patru Evanghelii canonice \u00eentr-un cont coerent \u0219i continuu cum s-a amintit mai sus.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tatian sa rupt cu biserica roman\u0103, sa \u00eentors \u00een Siria \u00een 172 \u0219i a fondat secta Encrati\u021bilor (adic\u0103 autodisciplinat\u0103). Aceast\u0103 sect\u0103 a respins c\u0103s\u0103toria ca adulter, a condamnat folosirea c\u0103rnii sub orice form\u0103 \u0219i a \u00eenlocuit apa pentru vin \u00een serviciul euharistic. \u00cen timp ce \u00een Est Tatian a introdus Diatesseronul printre bisericile locale. Influen\u021ba lui la Edessa ar fi trebuit s\u0103 fie considerabil\u0103, c\u0103ci a reu\u0219it s\u0103-\u0219i citeasc\u0103 cartea \u00een bisericile de acolo \u0219i, ulterior, utilizarea sa sa r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga regiune. A fost citat de Aphraat, Ephraem (care a scris un comentariu despre el) \u0219i al\u021bi p\u0103rin\u021bi sirieni.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din cauza reputa\u021biei lui Tatian ca eretic, o reac\u021bie \u00eempotriva Diatesseronlui s\u0103u din partea episcopului Rabbula din Edessa (d. 436 d.Hr.), care i-a instruit pe preo\u021bii s\u0103i s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 ca \u00een toate bisericile s\u0103 fie disponibile \u0219i citite cele patru evanghelii separate. Teodoret, care a devenit episcop de Cyrhus pe Eufratul din Siria superioar\u0103 \u00een anul 423, a c\u0103utat \u0219i g\u0103sit mai mult de 200 de exemplare ale Diatesseronului, pe care el \u201cle-a adunat \u0219i le-a scos apoi a introdus \u00een locul lor evangheliile celor patru evangheli\u0219ti\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al V-lea, sau pu\u021bin mai devreme, a fost creat\u0103 versiunea Bibliei din Siria, Peshita (traducerea simpl\u0103). \u00cen ceea ce priveste Noul Testament, a reprezentat o a\u0219ezare a canonului sirian cu cea a grecilor. Ea con\u021bine 22 de c\u0103r\u021bi \u2013 toate din prezentul Noul Testament, cu excep\u021bia:\u00a0II Petru, II Ioan, III Ioan, Iuda, Apocalipsa lui Ioan<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la partea estic\u0103 a Bisericii siriene aceasta a constituit \u00eenchiderea canonului, deoarece, dup\u0103 Conciliul de la Efes (431 d.H.r.), sirienii din est s-au separat ca nestorieni. Exist\u0103 multe manuscrise supravie\u021buitoare ale Peshittei, cea mai veche este datat\u0103 din 442. Este de remarcat c\u0103 exact aceste 22 de c\u0103r\u021bi sunt citate de John Chrystosom (~ 347-407) \u0219i Thedoret (393-466) de la \u0218coala Antiohiei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Printre Sirienii occidentali, totu\u0219i, au existat leg\u0103turi mai str\u00e2nse cu Bisericile \u00eenvecinate, iar \u00een secolele VI-VII a avut loc o alt\u0103 apropiere de biserica roman\u0103, c\u00e2nd au fost eliberate versiunile Philoxenian \u0219i Harclean ale Peshittei care con\u021bineau toate cele 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament. Cu toate acestea, biserica sirian\u0103 de Vest a fost lent\u0103 \u00een utilizarea acestor p\u0103r\u021bi ale Noului Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen prezent, lectorii oficiali urma\u021bi de Biserica ortodox\u0103 sirian\u0103 Malankara, cu sediul la Kottayam (India); \u0219i biserica sirian\u0103 caldean\u0103, cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de Biserica Estului (Nestorian), cu sediul la Trichur (India); prezint\u0103 lec\u021bii numai din cele 22 de c\u0103r\u021bi ale Peshittei originale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

DUMNEZEU VEGHEAZA ASUPRA<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

CUVANTULUI SAU<\/b><\/span><\/span><\/span><\/h3>\n

Dup\u0103 cum am observat, formarea noului testament a trecut printr-un proces lung \u0219i deloc simplu. \u00cen decursul anilor au fost selectate scrierile inspirate cu mult\u0103 pruden\u021b\u0103 de oameni inspira\u021bi de Dumnezeu. \u00cen spatele tuturor acestor mari apologe\u021bi, a vhegheat Dumnezeu, dup\u0103 cum ne scrie prorocul Ieremia\u00a0 ;\u00a0Bine ai vazut; caci Eu veghez asupra cuvantului Meu ca sa-l implinesc.(Ier 1 : 12).\u00a0<\/i>A\u0219a c\u0103, nici un om, sau vre-un sobor, concilu, biseric\u0103, sau vre-o alt\u0103 institu\u021bie nu poate s\u0103 afirme c\u0103 este la baza form\u0103rii canonului Noului Testament.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dumnezeu a vegheat ca printre scrierile canonului, sa r\u0103m\u00e2n\u0103 numai cele care de\u021bin cuvantul Sau inspirat \u015fi plin de via\u021ba.\u00a0Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna. ( 2Tim 3 : 16,17).<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sunt unii care afirm\u0103 c\u0103 mai \u00eent\u00e2i a fost costituita Biserica iar apoi Biblia, dar aceast\u0103 teorie nu poate sta \u00een picioare c\u0103ci Biblia este cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u015fi dup\u0103 cum \u015ftim, Cuv\u00e2ntul era \u00eenainte de toate;\u00a0la inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu.\u00a0Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava Singurului nascut din Tatal. \u2013 (Ioan 1 :1,14)<\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din acest \u201d\u00a0Cuv\u00e2nt \u201c\u00a0s-a n\u0103scut Biserica \u0219i nu invers. Biserica a luat fiin\u021b\u0103 la Ierusalim c\u00e2nd a fost rev\u0103rsat Duhul Sf\u00e2nt promis de Domnul Isus.\u00a0Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant, pe care-L va trimite Tatal in Numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. (<\/i>Ioan.14:26<\/i><\/span><\/span>)\u00a0; Si toti s-au umplut de Duh Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, dupa cum le dadea Duhul sa vorbeasca. (<\/i>Fapt.2:4<\/i><\/span><\/span>);<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deci, Cel care a putut \u00eentocmi Biserica prin cuv\u00e2nt, s\u0103 nu poat\u0103 oare veghea \u0219i asupra form\u0103rii Canonului Biblic? Dac\u0103 Biblia ar fi fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de om, s-ar fi degradat demult ca multe alte lucr\u0103ri create de om. Dar fiindc\u0103 este \u021binut\u0103 \u00een via\u021b\u0103 de Cel ce este ve\u015fnic viu, nici o fr\u00e2ntur\u0103 nu se va pierde din ea.\u00a0Caci adevarat va spun, cata vreme nu va trece cerul si pamantul, nu va trece o iota sau o frantura de slova din Lege, inainte ca sa se fi intamplat toate lucrurile (Matei 5 18).<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CANONUL NOULUI TESTAMENT \u00a0 Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta. Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103 la baz\u0103 \u00abtrestie\u00bb. Datorit\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103rilor multiple ale acestei plante, sensul cuv\u00e2ntului a evoluat, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne, regul\u0103, model, norm\u0103, referin\u021b\u0103, liniar, linie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, coloan\u0103 m\u0103rginit\u0103 de linie \u015fi, de aici, list\u0103 scris\u0103 sub forma unei coloane. Cuv\u00e2ntul grec \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd\u00a0 \u00bb provine la randul lui din cuv\u00e2ntul ebraic \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb qaneh care \u00eenseamn\u0103 deasemenea trestie, m\u0103sur\u0103, etc. Este interesant c\u0103 primele doua litere \u00ab\u05e7\u05e0\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb, \u00ab\u00a0 qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 \u201cstr\u00e2ngere pentru semin\u021be\u201d, iar ultima liter\u0103 \u00ab\u05d4\u00a0 \u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, astfel cuv\u00e2ntul canon s-ar putea traduce prin \u201cstr\u00e2ngerea semin\u021belor vie\u021bii\u201d. Mai sunt \u015fi alte posibile interpret\u0103ri ale cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb, care nu vor fi men\u021bionate aici. Astfel \u00een zilele noastre, canonul biblic, reprezint\u0103 o list\u0103 de c\u0103r\u021bi trecute prin-un filtru, adic\u0103 un ansamblu de reguli, pentru a defini care dintre ele pot fi re\u021binute ca normative. \u00a0 ATARNAREA PRIMILOR CRESTINI FATA DE SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT La vremea aceea, erau doar scripturile care proveneau din marea tradi\u021bie evreiasca \u0219i ele erau considerate inspirate de c\u0103tre primii crestini, de fapt \u00eentrebarea nici nu se punea \u00een timpul acela, mai ales c\u0103 \u00eensu\u0219i Domnul Isus citea \u015fi \u00eenva\u021ba din scripturi. Far\u0103 de scriirile vechiului testament nu s-ar fi putut forma \u015fi \u00een\u021belege noul testament \u015fi nici rolul lui Hristos. Cuv\u00e2ul \u201d Hristos \u201d vine din greac\u0103 care \u00eenseamn\u0103 Mesia. Cuv\u00e2tul Mesia provine din cuv\u00e2tul ebraic\u00a0 \u201c\u05de\u05e9\u05d9\u05d7\u201d \u00a0 mashiah. Vechiul testament este deci temelia \u015fi baza speran\u021bei mesianice. A ignora Scripturile pentru primii cre\u0219tini \u00eensemna s\u0103 ignoreze pe Hristos. Evangheliile sunt pline de scrieri din Vechiul Testament, preluate din c\u0103rtile lui Moise, profeti, Psalmi etc\u2026 care fac referire la Mesia, care este centrul vechiului \u015fi al noului testament. Astfel scrierile vechiului testament se completeaza \u00een cele din noul testament, iar cele apar\u021binand noului testament i\u0219i au r\u0103d\u0103cina \u00een vechiul testament. \u00a0 MODALITATEA TRANSMITERII MESAJULUI PRINTRE NOII CRESTINI \u00a0 In timpul apostolilor, noii converti\u021bi se adunau \u015fi ascultau \u00ab\u00a0 predicile\u00a0 \u00bb apostolilor \u0219i ucenicilor \u00eemp\u0103rta\u0219indu-le la r\u00e2ndul lor \u0219i altora, dup\u0103 cum vedem \u00een Fapte 4:4\u00a0Ins\u0103 multi din cei ce auziser\u0103 cuvantarea au crezut; si num\u0103rul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.\u00a0Fapte 5:42.\u00a0Si, \u00een fiecare zi, \u00een Templu si acas\u0103, nu \u00eencetau s\u0103 \u00eenvete pe oameni \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Hristos. In 2 Tes 2 :15, vedem c\u0103 Pavel \u00eei \u00eendeamna pe cre\u0219tini sa p\u0103streze \u00eenva\u021batura primit\u0103\u00a0fie prin viu grai fie prin scris. In\u021belegem c\u0103 \u00een acel timp mesajul se transmitea prin ambele maniere c\u00e2t \u00een scris at\u00e2t \u0219i oral. Mai exact transmiterea oral\u0103 a Evangheliilor corespunde fazei ini\u021biale a tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eentre r\u0103stignirea lui Isus, \u00een jurul anului 30 d. Hr., \u0219i stabilirea \u00een scris a primei evanghelii, \u00eenainte de anii 70 d.Hr. \u00cen timpul acestor c\u00e2teva decenii, cuvintele lui Isus \u0219i ale apostolilor au circulat aparent numai \u00ab prin viu grai \u00bb, apoi s-a sim\u021bit nevoia de a le pune \u0219i \u00een scris, astfel au fost scrise zeci de car\u021bi dinre care unele au fost selectate pentru formarea noului testament. \u00a0 CRITERII PENTRU VALIDAREA AUTENTICITATII MANUSCRISELOR \u00a0 Autoritatea apostolic\u0103 Manuscrisul trebuia s\u0103 fi fost scris de c\u0103tre un apostol sau de c\u0103tre cineva cate era \u00een contact cu apostolii. Se verifica deasemenea dac\u0103 manuscrisul a fost scris \u00een primul secol. Adevarat \u2013 Autentic Mesajul c\u0103rtii nu trebuia s\u0103 fie \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile vechiului testament, \u00eenva\u021baturile lui Isus \u015fi ale apostolilor. Pseudopigrafie Se verifica dac\u0103 textul car\u021bii nu i-a fost atribuit altui \u00ab autor \u00bb. Fictiune \u2013 Roman Se verifica dac\u0103 cartea nu era o fic\u021biune sau un roman scris\u0103 mai degrab\u0103 cu scopul de a ast\u00e2mp\u0103ra curiozitatea unora dec\u00e2t cu un scop dogmatic. Numele proprii Se verifica cu a\u021bentie dac\u0103 numele din manuscrise sunt nume obi\u0219nuite \u015fi comune din timpul lui Isus \u015fi a apostolilor. Toponemia \u2013 Geografia Erau cercetate numele de \u021bari, de ora\u0219e, sate, locuri, ape, mun\u021bi din acea regiune pentru a vedea dac\u0103 corespund cu cele din contextul geografic al lui Isus \u015fi al apostolilor. Flora \u0219i Fauna Se verificau de asemenea toate speciile de plante \u0219i animale pentru a vedea dac\u0103 corespund celor din timpul pretins din manuscrise. \u00a0 SCRIERILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT \u00a0 Autorii \u0219i datarea scrierilor Nici una dintre c\u0103r\u021bile Noului Testament nu este datat\u0103 \u00een mod clar. Multe dintre acestea nu includ numele autorilor. Stabilirea datei redactarii unei scrieri necesit\u0103 o munc\u0103 critic\u0103 atent\u0103, dar nu poate duce dec\u00e2t la ipoteze exegetice. \u00cen pofida divergen\u021belor de opinii \u0219i a dezbaterilor \u00een decursul anilor, apare un anumit consens, asupra celor 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament. Evanghelia dup\u0103 Matei Evanghelia dup\u0103 Matei (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03b1\u03c4\u03b8\u03b1\u03af\u03bf\u03bd \u03b5\u03c5\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este prima dintre cele patru Evanghelii canonice con\u021binute \u00een Noul Testament. Este atribuit\u0103 de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 apostolului Matei, un colector de taxe care a devenit apostol al lui Isus Hristos, dup\u0103 p\u0103rerea multor cercet\u0103tori reiese c\u0103 aceast\u0103 evanghelie a fost scris\u0103 \u00eentre 58 \u0219i 65 , se pare s\u0103 vin\u0103 din Antiohia, unde a tr\u0103it una dintre primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. Evanghelia dup\u0103 Marcu Evanghelia dup\u0103 Marcu, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel apoi al lui Petru (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03ac\u03c1\u03ba\u03bf\u03bd \u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este a doua (dup\u0103 locul s\u0103u) a celor patru Evanghelii canonice \u0219i, de asemenea, cea mai scurt\u0103. Un fragment din evanghelia lui Marcu a fost g\u0103sit printre manuscrisele de la Qumran, dup\u0103 cum se \u015ftie, pe\u0219terile din Qumran au fost pecetluite in 70 d.H., deci fragmentul din evanghelie a fost pus acolo \u00eenainte de de anii 70 d.H. Se presupune ca evanghelia a fost scris\u0103 cu 3-4 ani \u00eenainte de d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului. Evanghelia dup\u0103 Luca Evanghelia dup\u0103 Luca (\u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) a fost scris\u0103 de Luca (medic \u0219i, conform tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel). Ea este a treia evanghelie si cea mai lung\u0103 dintre cele patru evanghelii din Noul Testament. Luca este deasemenea autorul Faptelor Apostolilor, care se pare c\u0103 este continuarea Evangheliei sale unde se poveste\u015fte despre \u00eenceputurile Bisericii cre\u0219tine. Lipsa indiciilor despre c\u0103derea Ierusalimului ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 ambele c\u0103r\u021bi au fost scrise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 70 d.H. Evanghelia lui Ioan Evanghelia lui Ioan (greac\u0103 \u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u1f38\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd, este ultima dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Cercet\u0103torii sunt de acord s\u0103 vad\u0103 \u00een acest text cea mai recent\u0103 dintre cele patru evanghelii canonice, iar dup\u0103 cum nici \u00een aceast\u0103 evanghelie nu exist\u0103 indicii despre distrugerea Ierusalimului, datarea ei nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 anii 70 d.H. Faptele Apostolilor Faptele Apostolilor, este a doua parte a lucr\u0103rii dedicate lui Teofil \u0219i atribuit\u0103 lui Luca, prima parte fiind Evanghelia dup\u0103 Luca. Faptele apostololilor \u0219i Evanghelia dup\u0103 Luca sunt scrise \u00een anii care au decurs \u00eenainte de 70 d.H, adica \u00eenainte de destrugerea Ierusalimului. Romani Epistola c\u0103tre romani este atribuit\u0103 \u0219i lui Pavel a fost scris\u0103 \u00een timpul celei de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 spre Corint ale lui Pavel, unde si-a petrecut iarna 57-58 (Fapte 20,2-3). El anun\u021b\u0103 c\u0103 va pleca la Ierusalim sa duc\u0103 ni\u015fte ajutoare sfintilor (Rm 15,25-28). Aceast\u0103 epistol\u0103 ar fi fost scris\u0103 de c\u0103tre Ter\u021bius, discipol al lui Pavel. 1 Corinteni Istoricii \u0219i teologii cre\u0219tini sunt de acord c\u0103 Pavel este autorul primei epistole c\u0103tre corinteni scris\u0103 \u00een jurul anilor (53-54 d.Hr.). Scrisoarea este citat\u0103 sau men\u021bionat\u0103 de cele mai vechi surse \u0219i este inclus\u0103 \u00een toate canoanele antice, inclusiv cel a lui Marcion. 2 Corinteni Exist\u0103 o mul\u021bime de controverse cu privire la a doua scrisoare a lui Pavel adresat\u0103 Corintenilor. Versiunea care ne-a ajuns este, probabil, compus\u0103 din mai multe scrisori, inclusiv \u201cscrisoarea \u00een lacrimi\u201d. Pavel continu\u0103 s\u0103 abordeze agitatiile comunit\u0103\u021bii din Corint, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi lucrarea apostolic\u0103 . Aceast\u0103 scrisoare a fost probabil scris\u0103 \u00een Macedonia, \u00een jurul anilor 54-55, unde Tit sa al\u0103turat lui Pavel. Galateni Aceast\u0103 scrisoare este trimis\u0103 de Apostolul Pavel bisericilor din Galatia. Data scrierii este estimat\u0103 \u00eentre 47 \u0219i 58, iar majoritatea istoricilor pun datarea ei \u00een jurul anilor 50\/51, cam la dou\u0103zeci de ani de la r\u0103stignirea lui Isus. Efeseni Conform tradi\u021biei, Pavel din Tars a scris aceast\u0103 scrisoare \u00een timp ce era la Roma \u00eentre 61 \u0219i 63. Dar \u00een conformitate cu mul\u021bi cercet\u0103tori, efesenii cu greu pot fi destinatarii acestei scrisori; \u00cen (I, 15, IV, 21), Pavel nu pare s\u0103-i cunoasc\u0103 de\u0219i el a tr\u0103it mult timp \u00een Efes. \u00cen salutul ini\u021bial (I, 1), cuvintele \u201cEfes\u201d, omise de mai multe manuscrise, constituie o problem\u0103 textual\u0103. Astfel, se presupune c\u0103 scrisoarea ar putea fi atribuit\u0103 bisericii din Laodicea (conform Epistolei c\u0103tre Coloseni, IV, 16), aceast\u0103 comunitate a primit o scrisoare, pierdut\u0103, de la apostol). Pilipeni Epistola c\u0103tre Filipeni este o carte a Noului Testament. Probabil este scris\u0103 \u00een jurul anului 61 d.Hr. de c\u0103tre Apostolul Pavel Bisericii din Filipi. El a scris-o \u00een timpul primei \u00eenchisori de la Roma. Aceast\u0103 epistol\u0103 \u00eei invit\u0103 pe cre\u0219tini, printre altele, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba \u00een bucurie, a\u0219a cum este eviden\u021biat \u00een versetul din (Filipeni 4: 4) : \u201cBucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!\u201d. Coloseni Conform tradi\u021biei cre\u0219tine, apostolul Pavel ar fi scris aceast\u0103 scrisoare \u00eenainte de distrugerea ora\u0219ului Colose (60 d.Hr), \u00een mijlocul primei sale captivitati romane. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, epistola ar fi fost scris\u0103 mai degrab\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel la Efes (\u00eentre 54 \u0219i 57) sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii la Cezareea (\u00een anii 58 \u0219i 60). Scrisoarea apar\u021bine \u0219i lui Paul se situeaz\u0103 printre \u201cEpistolele captivit\u0103\u021bii\u201d. Este adresat\u0103 bisericii din Coloseni (ora\u0219ul Frigia), biserica pe care apostolul n-a \u00eentemeiat-o \u0219i pe care niciodat\u0103 n-a vizitat-o (I, 4). Unul dintre discipolii s\u0103i, Epafras (IV, 12), este la originea acestei comunit\u0103\u021bi (precum \u0219i a celor din Laodicea \u0219i Hierapolis). \u00cen ce priveste datarea, mai multe teze sunt avansate. Cea mai comun\u0103 pledeaz\u0103 pentru prima captivitate roman\u0103 (\u00een conformitate cu IV, 3, 10, 18, Paul este \u00een \u00eenchisoare), adic\u0103 pentru anii 61-63. 1 Tesaloniceni Trimis\u0103 la \u00eenceputul lui 51 de c\u0103tre Pavel, care era \u00een Corint, a fost destinat\u0103 bisericii din Salonic, capitala provinciei romane a Macedoniei. Pavel a mers acolo \u00een anul 50, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. 2 Tesaloniceni Potrivit textului din 2 Tesaloniceni 1.1, autorul acestei de-a doua epistole c\u0103tre Tesaloniceni este apostolul Pavel, probabil cu colaborarea lui Silas \u0219i Timotei. Mai multi cercetatori sunt de acord c\u0103 ea a fost probabil scris\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 52. 1 Timotei Cele dou\u0103 epistole c\u0103tre Timotei \u0219i Epistola c\u0103tre Tit par s\u0103 fie din aceea\u0219i perioad\u0103, autorul este Pavel : stilul \u0219i vocabularul lor sunt foarte apropiate. Cea de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 nu poate fi folosit\u0103 ca un punct de referin\u021b\u0103, deoarece ucenicul este cu \u00eenva\u021b\u0103turul s\u0103u. \u00cen I Timotei, 3, Pavel pleac\u0103 spre Macedonia \u0219i las\u0103 lui Timotei sarcina Bisericii din Efes. Apostolul nu pare s\u0103 fie prizonier. Prin urmare, putem s\u0103 situ\u0103m scrierea acestei scrisori la o dat\u0103 dup\u0103 prima \u00eenchisoare a lui Pavel (61-63) \u0219i \u00eenainte de captivitatea care a precedat moartea acestuia, care, conform tradi\u021biei, a avut loc \u00een 67. 2 Timotei Majoritatea cercet\u0103torilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103 a fost scris\u0103 la Roma c\u00e2nd apostolul Pavel era \u00eentemni\u021bat acolo, ceia ce este evident din; 2 Timotei 1: 8, 2 Timotei 1:16. Unii sunt de p\u0103rere ca cartea ar fi fost scris\u0103 \u00een anul 67, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca apostolul Pavel s\u0103 fie executat. 2 Timotei 4: 6 Tit Conform scrisorii c\u0103tre Tit (I, 5), Pavel la p\u0103r\u0103sit pe prietenul s\u0103u \u00een Creta; acolo \u00eei scrie el \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie (III, 12), cer\u00e2ndu-i s\u0103 se al\u0103ture lui la Nicopolis \u00een timpul iernii. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul ca Pavel se afl\u0103 \u00een libertate, am putea data aceast\u0103 \u00een jurul anului 65: adic\u0103 dintr-o perioad\u0103 dup\u0103 prima captivitate a lui Pavel (61-63) \u0219i, prin urmare, \u00eenainte de 67, adic\u00e2 de anul mortii sale. Filimon Epistola c\u0103tre Filimom este scris\u0103 de Apostolul Pavel \u201ccu propria sa m\u00e2n\u0103\u201d (Filimon.v 19). \u00cen mod tradi\u021bional, epistola este asociata captivit\u0103\u021bii romane (\u00een jurul anilor 60-63 d.H.),…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-2251","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-biblia-si-eu"],"yoast_head":"\nCanonul Noului Testament -<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"fr_FR\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Canonul Noului Testament -\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"CANONUL NOULUI TESTAMENT \u00a0 Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta. Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103 la baz\u0103 \u00abtrestie\u00bb. Datorit\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103rilor multiple ale acestei plante, sensul cuv\u00e2ntului a evoluat, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne, regul\u0103, model, norm\u0103, referin\u021b\u0103, liniar, linie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, coloan\u0103 m\u0103rginit\u0103 de linie \u015fi, de aici, list\u0103 scris\u0103 sub forma unei coloane. Cuv\u00e2ntul grec \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd\u00a0 \u00bb provine la randul lui din cuv\u00e2ntul ebraic \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb qaneh care \u00eenseamn\u0103 deasemenea trestie, m\u0103sur\u0103, etc. Este interesant c\u0103 primele doua litere \u00ab\u05e7\u05e0\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb, \u00ab\u00a0 qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 \u201cstr\u00e2ngere pentru semin\u021be\u201d, iar ultima liter\u0103 \u00ab\u05d4\u00a0 \u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, astfel cuv\u00e2ntul canon s-ar putea traduce prin \u201cstr\u00e2ngerea semin\u021belor vie\u021bii\u201d. Mai sunt \u015fi alte posibile interpret\u0103ri ale cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb, care nu vor fi men\u021bionate aici. Astfel \u00een zilele noastre, canonul biblic, reprezint\u0103 o list\u0103 de c\u0103r\u021bi trecute prin-un filtru, adic\u0103 un ansamblu de reguli, pentru a defini care dintre ele pot fi re\u021binute ca normative. \u00a0 ATARNAREA PRIMILOR CRESTINI FATA DE SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT La vremea aceea, erau doar scripturile care proveneau din marea tradi\u021bie evreiasca \u0219i ele erau considerate inspirate de c\u0103tre primii crestini, de fapt \u00eentrebarea nici nu se punea \u00een timpul acela, mai ales c\u0103 \u00eensu\u0219i Domnul Isus citea \u015fi \u00eenva\u021ba din scripturi. Far\u0103 de scriirile vechiului testament nu s-ar fi putut forma \u015fi \u00een\u021belege noul testament \u015fi nici rolul lui Hristos. Cuv\u00e2ul \u201d Hristos \u201d vine din greac\u0103 care \u00eenseamn\u0103 Mesia. Cuv\u00e2tul Mesia provine din cuv\u00e2tul ebraic\u00a0 \u201c\u05de\u05e9\u05d9\u05d7\u201d \u00a0 mashiah. Vechiul testament este deci temelia \u015fi baza speran\u021bei mesianice. A ignora Scripturile pentru primii cre\u0219tini \u00eensemna s\u0103 ignoreze pe Hristos. Evangheliile sunt pline de scrieri din Vechiul Testament, preluate din c\u0103rtile lui Moise, profeti, Psalmi etc\u2026 care fac referire la Mesia, care este centrul vechiului \u015fi al noului testament. Astfel scrierile vechiului testament se completeaza \u00een cele din noul testament, iar cele apar\u021binand noului testament i\u0219i au r\u0103d\u0103cina \u00een vechiul testament. \u00a0 MODALITATEA TRANSMITERII MESAJULUI PRINTRE NOII CRESTINI \u00a0 In timpul apostolilor, noii converti\u021bi se adunau \u015fi ascultau \u00ab\u00a0 predicile\u00a0 \u00bb apostolilor \u0219i ucenicilor \u00eemp\u0103rta\u0219indu-le la r\u00e2ndul lor \u0219i altora, dup\u0103 cum vedem \u00een Fapte 4:4\u00a0Ins\u0103 multi din cei ce auziser\u0103 cuvantarea au crezut; si num\u0103rul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.\u00a0Fapte 5:42.\u00a0Si, \u00een fiecare zi, \u00een Templu si acas\u0103, nu \u00eencetau s\u0103 \u00eenvete pe oameni \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Hristos. In 2 Tes 2 :15, vedem c\u0103 Pavel \u00eei \u00eendeamna pe cre\u0219tini sa p\u0103streze \u00eenva\u021batura primit\u0103\u00a0fie prin viu grai fie prin scris. In\u021belegem c\u0103 \u00een acel timp mesajul se transmitea prin ambele maniere c\u00e2t \u00een scris at\u00e2t \u0219i oral. Mai exact transmiterea oral\u0103 a Evangheliilor corespunde fazei ini\u021biale a tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eentre r\u0103stignirea lui Isus, \u00een jurul anului 30 d. Hr., \u0219i stabilirea \u00een scris a primei evanghelii, \u00eenainte de anii 70 d.Hr. \u00cen timpul acestor c\u00e2teva decenii, cuvintele lui Isus \u0219i ale apostolilor au circulat aparent numai \u00ab prin viu grai \u00bb, apoi s-a sim\u021bit nevoia de a le pune \u0219i \u00een scris, astfel au fost scrise zeci de car\u021bi dinre care unele au fost selectate pentru formarea noului testament. \u00a0 CRITERII PENTRU VALIDAREA AUTENTICITATII MANUSCRISELOR \u00a0 Autoritatea apostolic\u0103 Manuscrisul trebuia s\u0103 fi fost scris de c\u0103tre un apostol sau de c\u0103tre cineva cate era \u00een contact cu apostolii. Se verifica deasemenea dac\u0103 manuscrisul a fost scris \u00een primul secol. Adevarat \u2013 Autentic Mesajul c\u0103rtii nu trebuia s\u0103 fie \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile vechiului testament, \u00eenva\u021baturile lui Isus \u015fi ale apostolilor. Pseudopigrafie Se verifica dac\u0103 textul car\u021bii nu i-a fost atribuit altui \u00ab autor \u00bb. Fictiune \u2013 Roman Se verifica dac\u0103 cartea nu era o fic\u021biune sau un roman scris\u0103 mai degrab\u0103 cu scopul de a ast\u00e2mp\u0103ra curiozitatea unora dec\u00e2t cu un scop dogmatic. Numele proprii Se verifica cu a\u021bentie dac\u0103 numele din manuscrise sunt nume obi\u0219nuite \u015fi comune din timpul lui Isus \u015fi a apostolilor. Toponemia \u2013 Geografia Erau cercetate numele de \u021bari, de ora\u0219e, sate, locuri, ape, mun\u021bi din acea regiune pentru a vedea dac\u0103 corespund cu cele din contextul geografic al lui Isus \u015fi al apostolilor. Flora \u0219i Fauna Se verificau de asemenea toate speciile de plante \u0219i animale pentru a vedea dac\u0103 corespund celor din timpul pretins din manuscrise. \u00a0 SCRIERILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT \u00a0 Autorii \u0219i datarea scrierilor Nici una dintre c\u0103r\u021bile Noului Testament nu este datat\u0103 \u00een mod clar. Multe dintre acestea nu includ numele autorilor. Stabilirea datei redactarii unei scrieri necesit\u0103 o munc\u0103 critic\u0103 atent\u0103, dar nu poate duce dec\u00e2t la ipoteze exegetice. \u00cen pofida divergen\u021belor de opinii \u0219i a dezbaterilor \u00een decursul anilor, apare un anumit consens, asupra celor 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament. Evanghelia dup\u0103 Matei Evanghelia dup\u0103 Matei (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03b1\u03c4\u03b8\u03b1\u03af\u03bf\u03bd \u03b5\u03c5\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este prima dintre cele patru Evanghelii canonice con\u021binute \u00een Noul Testament. Este atribuit\u0103 de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 apostolului Matei, un colector de taxe care a devenit apostol al lui Isus Hristos, dup\u0103 p\u0103rerea multor cercet\u0103tori reiese c\u0103 aceast\u0103 evanghelie a fost scris\u0103 \u00eentre 58 \u0219i 65 , se pare s\u0103 vin\u0103 din Antiohia, unde a tr\u0103it una dintre primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. Evanghelia dup\u0103 Marcu Evanghelia dup\u0103 Marcu, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel apoi al lui Petru (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03ac\u03c1\u03ba\u03bf\u03bd \u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este a doua (dup\u0103 locul s\u0103u) a celor patru Evanghelii canonice \u0219i, de asemenea, cea mai scurt\u0103. Un fragment din evanghelia lui Marcu a fost g\u0103sit printre manuscrisele de la Qumran, dup\u0103 cum se \u015ftie, pe\u0219terile din Qumran au fost pecetluite in 70 d.H., deci fragmentul din evanghelie a fost pus acolo \u00eenainte de de anii 70 d.H. Se presupune ca evanghelia a fost scris\u0103 cu 3-4 ani \u00eenainte de d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului. Evanghelia dup\u0103 Luca Evanghelia dup\u0103 Luca (\u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) a fost scris\u0103 de Luca (medic \u0219i, conform tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel). Ea este a treia evanghelie si cea mai lung\u0103 dintre cele patru evanghelii din Noul Testament. Luca este deasemenea autorul Faptelor Apostolilor, care se pare c\u0103 este continuarea Evangheliei sale unde se poveste\u015fte despre \u00eenceputurile Bisericii cre\u0219tine. Lipsa indiciilor despre c\u0103derea Ierusalimului ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 ambele c\u0103r\u021bi au fost scrise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 70 d.H. Evanghelia lui Ioan Evanghelia lui Ioan (greac\u0103 \u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u1f38\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd, este ultima dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Cercet\u0103torii sunt de acord s\u0103 vad\u0103 \u00een acest text cea mai recent\u0103 dintre cele patru evanghelii canonice, iar dup\u0103 cum nici \u00een aceast\u0103 evanghelie nu exist\u0103 indicii despre distrugerea Ierusalimului, datarea ei nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 anii 70 d.H. Faptele Apostolilor Faptele Apostolilor, este a doua parte a lucr\u0103rii dedicate lui Teofil \u0219i atribuit\u0103 lui Luca, prima parte fiind Evanghelia dup\u0103 Luca. Faptele apostololilor \u0219i Evanghelia dup\u0103 Luca sunt scrise \u00een anii care au decurs \u00eenainte de 70 d.H, adica \u00eenainte de destrugerea Ierusalimului. Romani Epistola c\u0103tre romani este atribuit\u0103 \u0219i lui Pavel a fost scris\u0103 \u00een timpul celei de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 spre Corint ale lui Pavel, unde si-a petrecut iarna 57-58 (Fapte 20,2-3). El anun\u021b\u0103 c\u0103 va pleca la Ierusalim sa duc\u0103 ni\u015fte ajutoare sfintilor (Rm 15,25-28). Aceast\u0103 epistol\u0103 ar fi fost scris\u0103 de c\u0103tre Ter\u021bius, discipol al lui Pavel. 1 Corinteni Istoricii \u0219i teologii cre\u0219tini sunt de acord c\u0103 Pavel este autorul primei epistole c\u0103tre corinteni scris\u0103 \u00een jurul anilor (53-54 d.Hr.). Scrisoarea este citat\u0103 sau men\u021bionat\u0103 de cele mai vechi surse \u0219i este inclus\u0103 \u00een toate canoanele antice, inclusiv cel a lui Marcion. 2 Corinteni Exist\u0103 o mul\u021bime de controverse cu privire la a doua scrisoare a lui Pavel adresat\u0103 Corintenilor. Versiunea care ne-a ajuns este, probabil, compus\u0103 din mai multe scrisori, inclusiv \u201cscrisoarea \u00een lacrimi\u201d. Pavel continu\u0103 s\u0103 abordeze agitatiile comunit\u0103\u021bii din Corint, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi lucrarea apostolic\u0103 . Aceast\u0103 scrisoare a fost probabil scris\u0103 \u00een Macedonia, \u00een jurul anilor 54-55, unde Tit sa al\u0103turat lui Pavel. Galateni Aceast\u0103 scrisoare este trimis\u0103 de Apostolul Pavel bisericilor din Galatia. Data scrierii este estimat\u0103 \u00eentre 47 \u0219i 58, iar majoritatea istoricilor pun datarea ei \u00een jurul anilor 50\/51, cam la dou\u0103zeci de ani de la r\u0103stignirea lui Isus. Efeseni Conform tradi\u021biei, Pavel din Tars a scris aceast\u0103 scrisoare \u00een timp ce era la Roma \u00eentre 61 \u0219i 63. Dar \u00een conformitate cu mul\u021bi cercet\u0103tori, efesenii cu greu pot fi destinatarii acestei scrisori; \u00cen (I, 15, IV, 21), Pavel nu pare s\u0103-i cunoasc\u0103 de\u0219i el a tr\u0103it mult timp \u00een Efes. \u00cen salutul ini\u021bial (I, 1), cuvintele \u201cEfes\u201d, omise de mai multe manuscrise, constituie o problem\u0103 textual\u0103. Astfel, se presupune c\u0103 scrisoarea ar putea fi atribuit\u0103 bisericii din Laodicea (conform Epistolei c\u0103tre Coloseni, IV, 16), aceast\u0103 comunitate a primit o scrisoare, pierdut\u0103, de la apostol). Pilipeni Epistola c\u0103tre Filipeni este o carte a Noului Testament. Probabil este scris\u0103 \u00een jurul anului 61 d.Hr. de c\u0103tre Apostolul Pavel Bisericii din Filipi. El a scris-o \u00een timpul primei \u00eenchisori de la Roma. Aceast\u0103 epistol\u0103 \u00eei invit\u0103 pe cre\u0219tini, printre altele, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba \u00een bucurie, a\u0219a cum este eviden\u021biat \u00een versetul din (Filipeni 4: 4) : \u201cBucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!\u201d. Coloseni Conform tradi\u021biei cre\u0219tine, apostolul Pavel ar fi scris aceast\u0103 scrisoare \u00eenainte de distrugerea ora\u0219ului Colose (60 d.Hr), \u00een mijlocul primei sale captivitati romane. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, epistola ar fi fost scris\u0103 mai degrab\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel la Efes (\u00eentre 54 \u0219i 57) sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii la Cezareea (\u00een anii 58 \u0219i 60). Scrisoarea apar\u021bine \u0219i lui Paul se situeaz\u0103 printre \u201cEpistolele captivit\u0103\u021bii\u201d. Este adresat\u0103 bisericii din Coloseni (ora\u0219ul Frigia), biserica pe care apostolul n-a \u00eentemeiat-o \u0219i pe care niciodat\u0103 n-a vizitat-o (I, 4). Unul dintre discipolii s\u0103i, Epafras (IV, 12), este la originea acestei comunit\u0103\u021bi (precum \u0219i a celor din Laodicea \u0219i Hierapolis). \u00cen ce priveste datarea, mai multe teze sunt avansate. Cea mai comun\u0103 pledeaz\u0103 pentru prima captivitate roman\u0103 (\u00een conformitate cu IV, 3, 10, 18, Paul este \u00een \u00eenchisoare), adic\u0103 pentru anii 61-63. 1 Tesaloniceni Trimis\u0103 la \u00eenceputul lui 51 de c\u0103tre Pavel, care era \u00een Corint, a fost destinat\u0103 bisericii din Salonic, capitala provinciei romane a Macedoniei. Pavel a mers acolo \u00een anul 50, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. 2 Tesaloniceni Potrivit textului din 2 Tesaloniceni 1.1, autorul acestei de-a doua epistole c\u0103tre Tesaloniceni este apostolul Pavel, probabil cu colaborarea lui Silas \u0219i Timotei. Mai multi cercetatori sunt de acord c\u0103 ea a fost probabil scris\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 52. 1 Timotei Cele dou\u0103 epistole c\u0103tre Timotei \u0219i Epistola c\u0103tre Tit par s\u0103 fie din aceea\u0219i perioad\u0103, autorul este Pavel : stilul \u0219i vocabularul lor sunt foarte apropiate. Cea de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 nu poate fi folosit\u0103 ca un punct de referin\u021b\u0103, deoarece ucenicul este cu \u00eenva\u021b\u0103turul s\u0103u. \u00cen I Timotei, 3, Pavel pleac\u0103 spre Macedonia \u0219i las\u0103 lui Timotei sarcina Bisericii din Efes. Apostolul nu pare s\u0103 fie prizonier. Prin urmare, putem s\u0103 situ\u0103m scrierea acestei scrisori la o dat\u0103 dup\u0103 prima \u00eenchisoare a lui Pavel (61-63) \u0219i \u00eenainte de captivitatea care a precedat moartea acestuia, care, conform tradi\u021biei, a avut loc \u00een 67. 2 Timotei Majoritatea cercet\u0103torilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103 a fost scris\u0103 la Roma c\u00e2nd apostolul Pavel era \u00eentemni\u021bat acolo, ceia ce este evident din; 2 Timotei 1: 8, 2 Timotei 1:16. Unii sunt de p\u0103rere ca cartea ar fi fost scris\u0103 \u00een anul 67, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca apostolul Pavel s\u0103 fie executat. 2 Timotei 4: 6 Tit Conform scrisorii c\u0103tre Tit (I, 5), Pavel la p\u0103r\u0103sit pe prietenul s\u0103u \u00een Creta; acolo \u00eei scrie el \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie (III, 12), cer\u00e2ndu-i s\u0103 se al\u0103ture lui la Nicopolis \u00een timpul iernii. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul ca Pavel se afl\u0103 \u00een libertate, am putea data aceast\u0103 \u00een jurul anului 65: adic\u0103 dintr-o perioad\u0103 dup\u0103 prima captivitate a lui Pavel (61-63) \u0219i, prin urmare, \u00eenainte de 67, adic\u00e2 de anul mortii sale. Filimon Epistola c\u0103tre Filimom este scris\u0103 de Apostolul Pavel \u201ccu propria sa m\u00e2n\u0103\u201d (Filimon.v 19). \u00cen mod tradi\u021bional, epistola este asociata captivit\u0103\u021bii romane (\u00een jurul anilor 60-63 d.H.),...\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2025-12-27T22:07:57+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-12-27T22:17:15+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"b.igor@hotmail.fr\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"\u00c9crit par\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"b.igor@hotmail.fr\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Dur\u00e9e de lecture estim\u00e9e\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"51 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"b.igor@hotmail.fr\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8\"},\"headline\":\"Canonul Noului Testament\",\"datePublished\":\"2025-12-27T22:07:57+00:00\",\"dateModified\":\"2025-12-27T22:17:15+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/\"},\"wordCount\":10211,\"commentCount\":0,\"articleSection\":[\"Biblia \u0219i Eu\"],\"inLanguage\":\"fr-FR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/\",\"name\":\"Canonul Noului Testament -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/#website\"},\"datePublished\":\"2025-12-27T22:07:57+00:00\",\"dateModified\":\"2025-12-27T22:17:15+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"fr-FR\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/canonul-noului-testament\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Canonul Noului Testament\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"fr-FR\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8\",\"name\":\"b.igor@hotmail.fr\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"fr-FR\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"b.igor@hotmail.fr\"},\"sameAs\":[\"http:\\\/\\\/caleavietii.com\"],\"url\":\"https:\\\/\\\/caleavietii.com\\\/fr\\\/author\\\/b-igorhotmail-fr\\\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Canonul Noului Testament -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/","og_locale":"fr_FR","og_type":"article","og_title":"Canonul Noului Testament -","og_description":"CANONUL NOULUI TESTAMENT \u00a0 Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta. Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103 la baz\u0103 \u00abtrestie\u00bb. Datorit\u0103 \u00eentrebuin\u0163\u0103rilor multiple ale acestei plante, sensul cuv\u00e2ntului a evoluat, ajung\u00e2nd s\u0103 \u00eensemne, regul\u0103, model, norm\u0103, referin\u021b\u0103, liniar, linie \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103, coloan\u0103 m\u0103rginit\u0103 de linie \u015fi, de aici, list\u0103 scris\u0103 sub forma unei coloane. Cuv\u00e2ntul grec \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd\u00a0 \u00bb provine la randul lui din cuv\u00e2ntul ebraic \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb qaneh care \u00eenseamn\u0103 deasemenea trestie, m\u0103sur\u0103, etc. Este interesant c\u0103 primele doua litere \u00ab\u05e7\u05e0\u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab\u05e7\u05e0\u05d4\u00bb, \u00ab\u00a0 qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 \u201cstr\u00e2ngere pentru semin\u021be\u201d, iar ultima liter\u0103 \u00ab\u05d4\u00a0 \u00bb din cuv\u00e2ntul \u00ab qaneh\u00a0 \u00bb, \u00eenseamn\u0103 via\u021ba, astfel cuv\u00e2ntul canon s-ar putea traduce prin \u201cstr\u00e2ngerea semin\u021belor vie\u021bii\u201d. Mai sunt \u015fi alte posibile interpret\u0103ri ale cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb, care nu vor fi men\u021bionate aici. Astfel \u00een zilele noastre, canonul biblic, reprezint\u0103 o list\u0103 de c\u0103r\u021bi trecute prin-un filtru, adic\u0103 un ansamblu de reguli, pentru a defini care dintre ele pot fi re\u021binute ca normative. \u00a0 ATARNAREA PRIMILOR CRESTINI FATA DE SCRIERILE VECHIULUI TESTAMENT La vremea aceea, erau doar scripturile care proveneau din marea tradi\u021bie evreiasca \u0219i ele erau considerate inspirate de c\u0103tre primii crestini, de fapt \u00eentrebarea nici nu se punea \u00een timpul acela, mai ales c\u0103 \u00eensu\u0219i Domnul Isus citea \u015fi \u00eenva\u021ba din scripturi. Far\u0103 de scriirile vechiului testament nu s-ar fi putut forma \u015fi \u00een\u021belege noul testament \u015fi nici rolul lui Hristos. Cuv\u00e2ul \u201d Hristos \u201d vine din greac\u0103 care \u00eenseamn\u0103 Mesia. Cuv\u00e2tul Mesia provine din cuv\u00e2tul ebraic\u00a0 \u201c\u05de\u05e9\u05d9\u05d7\u201d \u00a0 mashiah. Vechiul testament este deci temelia \u015fi baza speran\u021bei mesianice. A ignora Scripturile pentru primii cre\u0219tini \u00eensemna s\u0103 ignoreze pe Hristos. Evangheliile sunt pline de scrieri din Vechiul Testament, preluate din c\u0103rtile lui Moise, profeti, Psalmi etc\u2026 care fac referire la Mesia, care este centrul vechiului \u015fi al noului testament. Astfel scrierile vechiului testament se completeaza \u00een cele din noul testament, iar cele apar\u021binand noului testament i\u0219i au r\u0103d\u0103cina \u00een vechiul testament. \u00a0 MODALITATEA TRANSMITERII MESAJULUI PRINTRE NOII CRESTINI \u00a0 In timpul apostolilor, noii converti\u021bi se adunau \u015fi ascultau \u00ab\u00a0 predicile\u00a0 \u00bb apostolilor \u0219i ucenicilor \u00eemp\u0103rta\u0219indu-le la r\u00e2ndul lor \u0219i altora, dup\u0103 cum vedem \u00een Fapte 4:4\u00a0Ins\u0103 multi din cei ce auziser\u0103 cuvantarea au crezut; si num\u0103rul barbatilor credinciosi s-a ridicat aproape la cinci mii.\u00a0Fapte 5:42.\u00a0Si, \u00een fiecare zi, \u00een Templu si acas\u0103, nu \u00eencetau s\u0103 \u00eenvete pe oameni \u0219i s\u0103 vesteasc\u0103 Evanghelia lui Isus Hristos. In 2 Tes 2 :15, vedem c\u0103 Pavel \u00eei \u00eendeamna pe cre\u0219tini sa p\u0103streze \u00eenva\u021batura primit\u0103\u00a0fie prin viu grai fie prin scris. In\u021belegem c\u0103 \u00een acel timp mesajul se transmitea prin ambele maniere c\u00e2t \u00een scris at\u00e2t \u0219i oral. Mai exact transmiterea oral\u0103 a Evangheliilor corespunde fazei ini\u021biale a tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eentre r\u0103stignirea lui Isus, \u00een jurul anului 30 d. Hr., \u0219i stabilirea \u00een scris a primei evanghelii, \u00eenainte de anii 70 d.Hr. \u00cen timpul acestor c\u00e2teva decenii, cuvintele lui Isus \u0219i ale apostolilor au circulat aparent numai \u00ab prin viu grai \u00bb, apoi s-a sim\u021bit nevoia de a le pune \u0219i \u00een scris, astfel au fost scrise zeci de car\u021bi dinre care unele au fost selectate pentru formarea noului testament. \u00a0 CRITERII PENTRU VALIDAREA AUTENTICITATII MANUSCRISELOR \u00a0 Autoritatea apostolic\u0103 Manuscrisul trebuia s\u0103 fi fost scris de c\u0103tre un apostol sau de c\u0103tre cineva cate era \u00een contact cu apostolii. Se verifica deasemenea dac\u0103 manuscrisul a fost scris \u00een primul secol. Adevarat \u2013 Autentic Mesajul c\u0103rtii nu trebuia s\u0103 fie \u00een contradic\u021bie cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile vechiului testament, \u00eenva\u021baturile lui Isus \u015fi ale apostolilor. Pseudopigrafie Se verifica dac\u0103 textul car\u021bii nu i-a fost atribuit altui \u00ab autor \u00bb. Fictiune \u2013 Roman Se verifica dac\u0103 cartea nu era o fic\u021biune sau un roman scris\u0103 mai degrab\u0103 cu scopul de a ast\u00e2mp\u0103ra curiozitatea unora dec\u00e2t cu un scop dogmatic. Numele proprii Se verifica cu a\u021bentie dac\u0103 numele din manuscrise sunt nume obi\u0219nuite \u015fi comune din timpul lui Isus \u015fi a apostolilor. Toponemia \u2013 Geografia Erau cercetate numele de \u021bari, de ora\u0219e, sate, locuri, ape, mun\u021bi din acea regiune pentru a vedea dac\u0103 corespund cu cele din contextul geografic al lui Isus \u015fi al apostolilor. Flora \u0219i Fauna Se verificau de asemenea toate speciile de plante \u0219i animale pentru a vedea dac\u0103 corespund celor din timpul pretins din manuscrise. \u00a0 SCRIERILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT \u00a0 Autorii \u0219i datarea scrierilor Nici una dintre c\u0103r\u021bile Noului Testament nu este datat\u0103 \u00een mod clar. Multe dintre acestea nu includ numele autorilor. Stabilirea datei redactarii unei scrieri necesit\u0103 o munc\u0103 critic\u0103 atent\u0103, dar nu poate duce dec\u00e2t la ipoteze exegetice. \u00cen pofida divergen\u021belor de opinii \u0219i a dezbaterilor \u00een decursul anilor, apare un anumit consens, asupra celor 27 de c\u0103r\u021bi ale Noului Testament. Evanghelia dup\u0103 Matei Evanghelia dup\u0103 Matei (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03b1\u03c4\u03b8\u03b1\u03af\u03bf\u03bd \u03b5\u03c5\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este prima dintre cele patru Evanghelii canonice con\u021binute \u00een Noul Testament. Este atribuit\u0103 de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103 apostolului Matei, un colector de taxe care a devenit apostol al lui Isus Hristos, dup\u0103 p\u0103rerea multor cercet\u0103tori reiese c\u0103 aceast\u0103 evanghelie a fost scris\u0103 \u00eentre 58 \u0219i 65 , se pare s\u0103 vin\u0103 din Antiohia, unde a tr\u0103it una dintre primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine. Evanghelia dup\u0103 Marcu Evanghelia dup\u0103 Marcu, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel apoi al lui Petru (\u03a4\u03b8 kat\u1f70 \u039c\u03ac\u03c1\u03ba\u03bf\u03bd \u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) este a doua (dup\u0103 locul s\u0103u) a celor patru Evanghelii canonice \u0219i, de asemenea, cea mai scurt\u0103. Un fragment din evanghelia lui Marcu a fost g\u0103sit printre manuscrisele de la Qumran, dup\u0103 cum se \u015ftie, pe\u0219terile din Qumran au fost pecetluite in 70 d.H., deci fragmentul din evanghelie a fost pus acolo \u00eenainte de de anii 70 d.H. Se presupune ca evanghelia a fost scris\u0103 cu 3-4 ani \u00eenainte de d\u0103r\u00e2marea Ierusalimului. Evanghelia dup\u0103 Luca Evanghelia dup\u0103 Luca (\u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd) a fost scris\u0103 de Luca (medic \u0219i, conform tradi\u021biei cre\u0219tine, \u00eenso\u021bitorul lui Pavel). Ea este a treia evanghelie si cea mai lung\u0103 dintre cele patru evanghelii din Noul Testament. Luca este deasemenea autorul Faptelor Apostolilor, care se pare c\u0103 este continuarea Evangheliei sale unde se poveste\u015fte despre \u00eenceputurile Bisericii cre\u0219tine. Lipsa indiciilor despre c\u0103derea Ierusalimului ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 ambele c\u0103r\u021bi au fost scrise p\u00e2n\u0103 \u00een anii 70 d.H. Evanghelia lui Ioan Evanghelia lui Ioan (greac\u0103 \u03a4\u1f78 \u03ba\u03b1\u03c4\u1f70 \u1f38\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03bd \u03b5\u1f50\u03b1\u03b3\u03b3\u03ad\u03bb\u03b9\u03bf\u03bd, este ultima dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament. Cercet\u0103torii sunt de acord s\u0103 vad\u0103 \u00een acest text cea mai recent\u0103 dintre cele patru evanghelii canonice, iar dup\u0103 cum nici \u00een aceast\u0103 evanghelie nu exist\u0103 indicii despre distrugerea Ierusalimului, datarea ei nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 anii 70 d.H. Faptele Apostolilor Faptele Apostolilor, este a doua parte a lucr\u0103rii dedicate lui Teofil \u0219i atribuit\u0103 lui Luca, prima parte fiind Evanghelia dup\u0103 Luca. Faptele apostololilor \u0219i Evanghelia dup\u0103 Luca sunt scrise \u00een anii care au decurs \u00eenainte de 70 d.H, adica \u00eenainte de destrugerea Ierusalimului. Romani Epistola c\u0103tre romani este atribuit\u0103 \u0219i lui Pavel a fost scris\u0103 \u00een timpul celei de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 spre Corint ale lui Pavel, unde si-a petrecut iarna 57-58 (Fapte 20,2-3). El anun\u021b\u0103 c\u0103 va pleca la Ierusalim sa duc\u0103 ni\u015fte ajutoare sfintilor (Rm 15,25-28). Aceast\u0103 epistol\u0103 ar fi fost scris\u0103 de c\u0103tre Ter\u021bius, discipol al lui Pavel. 1 Corinteni Istoricii \u0219i teologii cre\u0219tini sunt de acord c\u0103 Pavel este autorul primei epistole c\u0103tre corinteni scris\u0103 \u00een jurul anilor (53-54 d.Hr.). Scrisoarea este citat\u0103 sau men\u021bionat\u0103 de cele mai vechi surse \u0219i este inclus\u0103 \u00een toate canoanele antice, inclusiv cel a lui Marcion. 2 Corinteni Exist\u0103 o mul\u021bime de controverse cu privire la a doua scrisoare a lui Pavel adresat\u0103 Corintenilor. Versiunea care ne-a ajuns este, probabil, compus\u0103 din mai multe scrisori, inclusiv \u201cscrisoarea \u00een lacrimi\u201d. Pavel continu\u0103 s\u0103 abordeze agitatiile comunit\u0103\u021bii din Corint, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi lucrarea apostolic\u0103 . Aceast\u0103 scrisoare a fost probabil scris\u0103 \u00een Macedonia, \u00een jurul anilor 54-55, unde Tit sa al\u0103turat lui Pavel. Galateni Aceast\u0103 scrisoare este trimis\u0103 de Apostolul Pavel bisericilor din Galatia. Data scrierii este estimat\u0103 \u00eentre 47 \u0219i 58, iar majoritatea istoricilor pun datarea ei \u00een jurul anilor 50\/51, cam la dou\u0103zeci de ani de la r\u0103stignirea lui Isus. Efeseni Conform tradi\u021biei, Pavel din Tars a scris aceast\u0103 scrisoare \u00een timp ce era la Roma \u00eentre 61 \u0219i 63. Dar \u00een conformitate cu mul\u021bi cercet\u0103tori, efesenii cu greu pot fi destinatarii acestei scrisori; \u00cen (I, 15, IV, 21), Pavel nu pare s\u0103-i cunoasc\u0103 de\u0219i el a tr\u0103it mult timp \u00een Efes. \u00cen salutul ini\u021bial (I, 1), cuvintele \u201cEfes\u201d, omise de mai multe manuscrise, constituie o problem\u0103 textual\u0103. Astfel, se presupune c\u0103 scrisoarea ar putea fi atribuit\u0103 bisericii din Laodicea (conform Epistolei c\u0103tre Coloseni, IV, 16), aceast\u0103 comunitate a primit o scrisoare, pierdut\u0103, de la apostol). Pilipeni Epistola c\u0103tre Filipeni este o carte a Noului Testament. Probabil este scris\u0103 \u00een jurul anului 61 d.Hr. de c\u0103tre Apostolul Pavel Bisericii din Filipi. El a scris-o \u00een timpul primei \u00eenchisori de la Roma. Aceast\u0103 epistol\u0103 \u00eei invit\u0103 pe cre\u0219tini, printre altele, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 credin\u021ba \u00een bucurie, a\u0219a cum este eviden\u021biat \u00een versetul din (Filipeni 4: 4) : \u201cBucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!\u201d. Coloseni Conform tradi\u021biei cre\u0219tine, apostolul Pavel ar fi scris aceast\u0103 scrisoare \u00eenainte de distrugerea ora\u0219ului Colose (60 d.Hr), \u00een mijlocul primei sale captivitati romane. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, epistola ar fi fost scris\u0103 mai degrab\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lui Pavel la Efes (\u00eentre 54 \u0219i 57) sau \u00een timpul captivit\u0103\u021bii la Cezareea (\u00een anii 58 \u0219i 60). Scrisoarea apar\u021bine \u0219i lui Paul se situeaz\u0103 printre \u201cEpistolele captivit\u0103\u021bii\u201d. Este adresat\u0103 bisericii din Coloseni (ora\u0219ul Frigia), biserica pe care apostolul n-a \u00eentemeiat-o \u0219i pe care niciodat\u0103 n-a vizitat-o (I, 4). Unul dintre discipolii s\u0103i, Epafras (IV, 12), este la originea acestei comunit\u0103\u021bi (precum \u0219i a celor din Laodicea \u0219i Hierapolis). \u00cen ce priveste datarea, mai multe teze sunt avansate. Cea mai comun\u0103 pledeaz\u0103 pentru prima captivitate roman\u0103 (\u00een conformitate cu IV, 3, 10, 18, Paul este \u00een \u00eenchisoare), adic\u0103 pentru anii 61-63. 1 Tesaloniceni Trimis\u0103 la \u00eenceputul lui 51 de c\u0103tre Pavel, care era \u00een Corint, a fost destinat\u0103 bisericii din Salonic, capitala provinciei romane a Macedoniei. Pavel a mers acolo \u00een anul 50, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. 2 Tesaloniceni Potrivit textului din 2 Tesaloniceni 1.1, autorul acestei de-a doua epistole c\u0103tre Tesaloniceni este apostolul Pavel, probabil cu colaborarea lui Silas \u0219i Timotei. Mai multi cercetatori sunt de acord c\u0103 ea a fost probabil scris\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 52. 1 Timotei Cele dou\u0103 epistole c\u0103tre Timotei \u0219i Epistola c\u0103tre Tit par s\u0103 fie din aceea\u0219i perioad\u0103, autorul este Pavel : stilul \u0219i vocabularul lor sunt foarte apropiate. Cea de-a treia c\u0103l\u0103torie misionar\u0103 nu poate fi folosit\u0103 ca un punct de referin\u021b\u0103, deoarece ucenicul este cu \u00eenva\u021b\u0103turul s\u0103u. \u00cen I Timotei, 3, Pavel pleac\u0103 spre Macedonia \u0219i las\u0103 lui Timotei sarcina Bisericii din Efes. Apostolul nu pare s\u0103 fie prizonier. Prin urmare, putem s\u0103 situ\u0103m scrierea acestei scrisori la o dat\u0103 dup\u0103 prima \u00eenchisoare a lui Pavel (61-63) \u0219i \u00eenainte de captivitatea care a precedat moartea acestuia, care, conform tradi\u021biei, a avut loc \u00een 67. 2 Timotei Majoritatea cercet\u0103torilor sunt de p\u0103rerea c\u0103 aceast\u0103 epistol\u0103 a fost scris\u0103 la Roma c\u00e2nd apostolul Pavel era \u00eentemni\u021bat acolo, ceia ce este evident din; 2 Timotei 1: 8, 2 Timotei 1:16. Unii sunt de p\u0103rere ca cartea ar fi fost scris\u0103 \u00een anul 67, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca apostolul Pavel s\u0103 fie executat. 2 Timotei 4: 6 Tit Conform scrisorii c\u0103tre Tit (I, 5), Pavel la p\u0103r\u0103sit pe prietenul s\u0103u \u00een Creta; acolo \u00eei scrie el \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie (III, 12), cer\u00e2ndu-i s\u0103 se al\u0103ture lui la Nicopolis \u00een timpul iernii. Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul ca Pavel se afl\u0103 \u00een libertate, am putea data aceast\u0103 \u00een jurul anului 65: adic\u0103 dintr-o perioad\u0103 dup\u0103 prima captivitate a lui Pavel (61-63) \u0219i, prin urmare, \u00eenainte de 67, adic\u00e2 de anul mortii sale. Filimon Epistola c\u0103tre Filimom este scris\u0103 de Apostolul Pavel \u201ccu propria sa m\u00e2n\u0103\u201d (Filimon.v 19). \u00cen mod tradi\u021bional, epistola este asociata captivit\u0103\u021bii romane (\u00een jurul anilor 60-63 d.H.),...","og_url":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/canonul-noului-testament\/","article_published_time":"2025-12-27T22:07:57+00:00","article_modified_time":"2025-12-27T22:17:15+00:00","author":"b.igor@hotmail.fr","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"\u00c9crit par":"b.igor@hotmail.fr","Dur\u00e9e de lecture estim\u00e9e":"51 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/"},"author":{"name":"b.igor@hotmail.fr","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/#\/schema\/person\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8"},"headline":"Canonul Noului Testament","datePublished":"2025-12-27T22:07:57+00:00","dateModified":"2025-12-27T22:17:15+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/"},"wordCount":10211,"commentCount":0,"articleSection":["Biblia \u0219i Eu"],"inLanguage":"fr-FR","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/","url":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/","name":"Canonul Noului Testament -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/caleavietii.com\/#website"},"datePublished":"2025-12-27T22:07:57+00:00","dateModified":"2025-12-27T22:17:15+00:00","author":{"@id":"https:\/\/caleavietii.com\/#\/schema\/person\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/#breadcrumb"},"inLanguage":"fr-FR","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/canonul-noului-testament\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/caleavietii.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Canonul Noului Testament"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/#website","url":"https:\/\/caleavietii.com\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/caleavietii.com\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"fr-FR"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/caleavietii.com\/#\/schema\/person\/0300ea2a14ce199df52b27a5d56c1ad8","name":"b.igor@hotmail.fr","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"fr-FR","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7b353be4508c97cb39515f15162e1cafdf8263ffe7e06e251538959f69baaef8?s=96&d=mm&r=g","caption":"b.igor@hotmail.fr"},"sameAs":["http:\/\/caleavietii.com"],"url":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/author\/b-igorhotmail-fr\/"}]}},"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false,"trp-custom-language-flag":false,"ashe-slider-full-thumbnail":false,"ashe-full-thumbnail":false,"ashe-list-thumbnail":false,"ashe-grid-thumbnail":false,"ashe-single-navigation":false},"uagb_author_info":{"display_name":"b.igor@hotmail.fr","author_link":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/author\/b-igorhotmail-fr\/"},"uagb_comment_info":1,"uagb_excerpt":"CANONUL NOULUI TESTAMENT \u00a0 Semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u00ab canon \u00bb Daca este s\u0103 vorbim despre Canonul Biblic, cred c\u0103 este bine ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 in\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul \u00ab\u00a0 canon\u00a0 \u00bb, \u015fi de unde provine acesta. Cuv\u00e2ntul \u00ab canon \u00bb este un cuv\u00e2nt latinizat care provine din grecescul \u00ab \u03ba\u03b1\u03bd\u03c9\u03bd \u00bb, care \u00eenseamn\u0103\u2026","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2251","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2251"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2251\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2257,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2251\/revisions\/2257"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/caleavietii.com\/fr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}