MISIUNEA BISERICII

Care este misiunea Bisericii ? In linii mari, misiunea Bisericii este repararea relației dintre om și Dumnezeu. Aceasta lucrare se face prin aducerea la cunoștința omenirii, că Dumnezeu există, este drept, este bun si are un plan pentru vindecarea ei. Vestirea Cuvântului lui Dumnezeu lumii întregi, slujeste de mărturie pentru ca fiecare suflet să înțeleagă și să poată face o alegere la mod individual. Evanghelia aceasta a Imparatiei va fi propovaduita in toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul. (Mat 24:14) Biserica mai are ca scop desăvărșțirea si aducerea la maturitate a celor nascuți din nou pentru ai face părtași firii dumnezeiești. 2P 1 4. prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti. Astfel lucrarea Bisericii se împarte în următoarele sarcini : Pregatirea și instruirea credincioșilor Biserica își are rolul de-asemenea în instruirea și pregătirea celor care și-au predat viața în mâna lui Isus Hristos pentru a încheia legământ cu El prin apa botezului.   În general instruirea noilor veniți se face prin câteva cursuri care se bazează în totalitate pe Biblie, ele sunt numite « cateheza ». Scopul catehezei este ca catehizații sa înțeleagă seriozitatea angajamentului pe care trebuie sa-l facă fața de Dumnezeu înainte de încheierea legământului prin apa botezului.   Creștinii mai maturi din punct de vedere spiritual, beneficiază de cursuri biblice mai adâncite care servesc la creșterea lor spirituala ajutându-i de asemenea la aplicarea acestuia în viata de fiecare zi și la vestirea Cuvântului. Unele Biserici dețin chiar și școli teologice, instituții și centre de învățământ. Rugăciunea Rugăciunea este unul din lucrurile primordiale care Biserica trebuie să îndeplinească. Rugăciunea este practicată de la începutul lumii și este esențiala în viata credinciosului. Observam din cuvântul lui Dumnezeu, ca Isus se ruga pretutindeni. A doua zi dimineata, pe cand era inca intuneric de tot, Isus S-a sculat, a iesit si S-a dus intr-un loc pustiu. Si Se  ruga  acolo. (Marc.1:35) Apoi a mers putin mai inainte, S-a aruncat la pamant si Se  ruga  ca, daca este cu putinta, sa treaca de la El ceasul acela. (Marc.14:35) Intr-o zi, pe cand Se  ruga  Isus singur deoparte, avand cu El pe ucenicii Lui, le-a pus intrebarea urmatoare: “Cine zic oamenii ca sunt Eu?” (Luc.9:18) Pe cand Se  ruga, I s-a schimbat infatisarea fetei, si imbracamintea I s-a facut alba stralucitoare. (Luc.9:29) Intr-o zi, Isus Se  ruga  intr-un loc anumit. Cand a ispravit rugaciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: “Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui.” (Luc.11:1) El este Acela care, in zilele vietii Sale pamantesti, aducand  rugaciuni  si cereri cu strigate mari si cu lacrimi catre Cel ce putea sa-L izbaveasca de la moarte, si fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, (Evr.5:7) Dacă Domnul Isus în calitate de fiu a lui Dumnezeu se ruga neîncetat, este de înțeles ca și noi trebuie sa facem la fel. Isus ne îndeamnă sa ne rugam Tatălu-i așa cum a făcut-o El. Ci tu, cand te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa si  roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati. (Mat.6:6) Vegheati si  rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa.” (Mat.26:41) Vegheati, dar, in tot timpul si  rugati-va, ca sa aveti putere sa scapati de toate lucrurile acestea care se vor intampla si sa stati in picioare inaintea Fiului omului.” (Luc.21:36) El ne-a îndemnat de-asemenea sa ne rugam și pentru alții, chiar și pentru dușmanii noștri. Dar Eu va spun: iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si  rugati-va  pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, (Mat.5:44) Binecuvantati pe cei ce va blestema,  rugati-va  pentru cei ce se poarta rau cu voi. (Luc.6:28) Primii creștini, de-asemenea au continuat sa practice rugăciunea și au incurajat și pe alții s-o facă. Rugati-va  totodata si pentru noi, ca Dumnezeu sa ne deschida o usa pentru Cuvant, ca sa putem vesti taina lui Hristos, pentru care, iata, ma gasesc in lanturi: (Col.4:3) Rugati-va  neincetat. (1Tes.5:17) Fratilor,  rugati-va  pentru noi. (1Tes.5:25) Incolo, fratilor,  rugati-va  pentru noi ca Cuvantul Domnului sa se raspandeasca si sa fie proslavit, cum este la voi, (2Tes.3:1) Rugati-va  pentru noi; caci suntem incredintati ca avem un cuget bun, dorind sa ne purtam bine in toate lucrurile. (Evr.13:18) Marturisiti-va unii altora pacatele si  rugati-va  unii pentru altii, ca sa fiti vindecati. Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit. (Iac.5:16) Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preasfanta,  rugati-va  prin Duhul Sfant, (Iuda.1:20) In toate  rugaciunile mele ma rog pentru voi toti, cu bucurie, (Filip.1:4) Faceti in toata vremea, prin Duhul, tot felul de rugaciuni si cereri. Vegheati la aceasta, cu toata staruinta, si rugaciune pentru toti sfintii(Efes. 6:18) Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in frangerea painii si in  rugaciuni. (Fapt.2:42) Deci Petru era pazit in temnita, si biserica nu inceta sa inalte  rugaciuni  catre Dumnezeu pentru el. (Fapt.12:5) Caci stiu ca lucrul acesta se va intoarce spre mantuirea mea prin  rugaciunile voastre si prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos. (Filip.1:19) Nu va ingrijorati de nimic; ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin  rugaciuni  si cereri, cu multumiri. (Filip.4:6) Va indemn, dar, inainte de toate, sa faceti  rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii, (1Tim.2:1) Sfarsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti, dar, si vegheati in vederea  rugaciunii. (1Pet.4:7) Biserica este datoare sa se roage și pentru cei de la cârmuirea țarilor, căci mult depinde pacea și liniștea în țâra de cât de vie este Biserica. Va indemn, dar, inainte de toate, sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multumiri pentru toti oamenii, pentru imparati si pentru toti cei ce sunt inaltati in  dregatorii, ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si cu toata cinstea. (1Tim.2:1,2) Dumnezeu veghează asupra celor neprihăniți și ia aminte la rugăciunile lor. Caci ochii Domnului sunt peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la  rugaciunile lor. Dar fata Domnului este impotriva celor ce fac raul.” (1Pet.3:12) Cand a luat cartea, cele patru fapturi vii si cei douazeci si patru de batrani s-au aruncat la pamant inaintea Mielului, avand fiecare cate o lauta si potire de aur pline cu tamaie, care sunt  rugaciunile sfintilor. (Apoc.5:8) Deci Biserica are datoria să se roage pentru toți, absolut pentru toți, căci rugăciunea este cheia fără de care Biserica nu își va putea duce misiunea la bun sfârșit. Postul Postul este de-asemenea o practică care a fost și este folosită de mii de ani. Majoritatea oamenilor care l-au slujit cu sinceritate pe Dumnezeu, au practicat postul. Isus nu a anulat această practică, ci El însuși s-a îndeletnicit cu postul , împletind-ul cu multă rugăciune. Atunci Isus a fost dus de Duhul in pustiu, ca sa fie ispitit de diavolul. Acolo a  postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti; la urma a flamanzit. (Mat.4:1,2) Isus ne sfătuiește să nu postim oricum, ci să postim în așa fel încât postul să fie primit de Dumnezeu. Cand  postiti, sa nu va luati o infatisare posomorata, ca fatarnicii, care isi slutesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca  postesc. Adevarat va spun ca si-au luat rasplata. Ci tu, cand  postesti, unge-ti capul si spala-ti fata, ca sa te arati ca  postesti nu oamenilor, ci Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati. (Mat.6:16-18) Isus invata pe apostoli ca in domeniul spiritual, unele lucruri nu se rezolva decat prin post. Dar acest soi de draci nu iese afara decat cu rugaciune si cu  post.” (Mat.17:21) Apostolii aveau obiceiul de a posti și orice lucrare serioasă era făcută cu multă seriozitate, cu post și rugăciune. Pe cand slujeau Domnului si  posteau, Duhul Sfant a zis: “Puneti-Mi deoparte pe Barnaba si pe Saul, pentru lucrarea la care i-am chemat.” (Fapt.13:2) Atunci, dupa ce au  postit si s-au rugat, si-au pus mainile peste ei si i-au lasat sa plece. (Fapt.13:3) Au randuit prezbiteri in fiecare biserica si, dupa ce s-au rugat si au  postit, i-au incredintat in mana Domnului, in care crezusera. (Fapt.14:23) In osteneli si necazuri, in privegheri adesea, in foame si sete, in  posturi adesea, in frig si lipsa de imbracaminte! (2Cor.11:27) Observăm că postul și-a menținut continuitatea și a fost practicat cu regularitate de urmașii lui Isus, numai așa a putut ajunge Biserica până-n zilele noastre. Vizitarea bolnavilor Vizitarea bolnavilor este un lucru practicat de însuși Dumnul Isus și apostolii. Prin această practică creștinii își demonstrează iubirea lor față de ceilalți și ascultarea de Dumnezeu. Bisericile sănătoase au obișnuința să viziteze bolnavii fie acasă fie la spital, cu scopul de ai susține spiritual, moral, psihic și chiar de ai ajuta și din punct de vedere fizic. Oriunde intra El, in sate, in cetati sau in catune, puneau pe  bolnavi  pe piete si-L rugau sa le dea voie doar sa se atinga de poalele hainei Lui. Si toti cati se atingeau de El erau tamaduiti. (Marc.6:56) Vindecati pe  bolnavi, inviati pe morti, curatati pe leprosi, scoateti afara dracii. Fara plata ati primit, fara plata sa dati. (Mat.10:8) Scoteau multi draci si ungeau cu untdelemn pe multi  bolnavi  si-i vindecau. (Marc.6:13) Vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune mainile peste  bolnavi, si  bolnavii se vor insanatosi.” (Marc.16:18) Sa vindecati pe  bolnavii care vor fi acolo si sa le ziceti: “Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.” (Luc.10:9) Vizitarea celor din temniță Biblia spune clar că la venirea Fiului omului, El le va cere socoteala unora pentru faptul că nu aveau obiceiul să-i visiteze pe cei din temniță. Vizitarea celor închiși ca și a celor bolnavi arată dragostea pe care o avem pentru aproapele nostru și prin urmare pentru împărăția lui Dumnezeu. Dacă îți iubești aproapele, trebuie să-ți pese de el și dacă iubești pe Dumnezeu, trebuie să dorești ca cât mai multe suflete să ajungă în împărăția Sa. Am fost gol, si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti; am fost in temnita, si ati venit pe la Mine.” Atunci cei neprihaniti Ii vor raspunde: “Doamne, cand Te-am vazut noi flamand si Ti-am dat sa mananci? Sau fiindu-Ti sete si Ti-am dat de ai baut? Cand Te-am vazut noi strain si Te-am primit? Sau gol si Te-am imbracat? Cand Te-am vazut noi bolnav sau in temnita si am venit pe la Tine?” Drept raspuns, Imparatul le va zice: “Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut.” (Mat. 25-36-40) Deci Petru era pazit in  temnita, si biserica nu inceta sa inalte rugaciuni catre Dumnezeu pentru el. (Fapt.12:5) In adevar, ati avut mila de cei din  temnita  si ati primit cu bucurie rapirea averilor voastre, ca unii care stiti ca aveti in ceruri o avutie mai buna, care dainuie. (Evr.10:34) Deci Biserca trebuie să practice vizitarea celor închiși, fiindcă și acolo sunt suflete care trebuie să audă Cuvântul mântuitor al lui Dumnezeu. Ajutorarea Biserica are vocația și datoria de a-i ajuta pe cei nevoiași. Ajutorarea face și ea parte din vasta misiune a bisericii. Chiar dacă ajutorarea include și ajutorul spiritual și moral, în general ea cuprinde mai mult partea materială. S-o primiti in Domnul, intr-un chip vrednic de sfinti, si s-o ajutati in orice ar avea trebuinta de voi; caci si ea s-a aratat de ajutor multora si indeosebi mie. (Rom.16:2) In toate privintele v-am dat o pilda si v-am aratat ca, lucrand astfel, trebuie sa  ajutati  pe cei slabi si sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care insusi a zis: “Este mai ferice sa dai decat sa primesti.” (Fapt.20:35) Ajutati  pe sfinti cand sunt in nevoie. Fiti primitori de oaspeti. (Rom.12:13) s-o primiti in Domnul, intr-un chip vrednic de sfinti, si s-o  ajutati  in orice ar avea trebuinta de voi; caci si ea s-a aratat de ajutor multora si indeosebi mie. (Rom.16:2) Ucenicii au hotarat sa trimita, fiecare dupa puterea lui, un  ajutor  fratilor care locuiau in Iudeea, (Fapt.11:29) Dorința de a ajuta pe alții este un dar din partea lui Dumnezeu și trebuie folotit cu dragoste și responsabilitate ca orice alt dar fiindcă Dumnezeu este slăvit prin făcearea de bine. Si Dumnezeu a randuit in Biserica, intai, apostoli; al doilea, proroci; al treilea, invatatori; apoi, pe cei ce au darul minunilor; apoi, pe cei ce au darul tamaduirilor,  ajutorarilor, carmuirilor si vorbirii in felurite limbi. (1Cor.12:28) Caci ajutorul dat de darurile acestea, nu numai ca acopera nevoile sfintilor, dar este si o pricina de multe multumiri catre Dumnezeu. Asa ca, dovada data de voi prin ajutorul acesta ii face sa slaveasca pe Dumnezeu pentru ascultarea pe … Continuă lectura MISIUNEA BISERICII