Sabatul

Definitia Sabatului

Termenul shabbat « שבת », este numele celei de-a șaptea zi a săptăm.nii, s.mbătă; .n conformitate

cu etimologia sa (verbul shavat inseamna, „a se opri”), aceasta desemnează ziua .ncetării muncii, a

odihnei.

Respectarea lui se bazează pe texte biblice. .n Geneza (2 :1-3), numele « Sabat » nu apare in acest

text, dar este vorba despre ceva foarte asemanator, odihna, a saptea zi etc… Astfel au fost sfarsite

cerurile si pamantul si toata ostirea lor. In ziua a saptea, Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea pe care o

facuse; si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse. Dumnezeu a

binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ziua aceasta S-a odihnit de toata lucrarea Lui

pe care o zidise si o facuse.

Originea Sabatului

Este foarte probabil ca Sabatul să-si aibă originea .n afara Israelului, .ntruc.t episodul manei (Ex

16, 22-30) presupune că acesta exista .naintea legilor de la Sinai. .n ciuda dezbaterilor largi .ntre

comentatori, instituția sabatică răm.ne nesoluționată. .n ciuda ipotezelor care nu dovedesc originea

pre-mozaică a Sabatului, literatura biblică oferă date despre acest subiect. .n legea sa, Decalogul lui

Moise realizează un paralelism .ntre ceea ce Israelul trebuie să facă și ceea ce a făcut Dumnezeu .n

timpul creației: Vă veți aminti de ziua Sabatului pentru a o păstra sf.ntă […], deoarece .n șase zile

Domnul a făcut cerul și păm.ntul, marea și tot ce se află .n ea, dar s-a odihnit .n ziua a șaptea.

Acesta este motivul pentru care Domnul a binecuv.ntat ziua Sabatului și a făcut-o sf.ntă (Ex.

20,8,11). Acest text leagă obligația odihnei sabatice de relatarea cărții Genezei, unde .l vedem pe

Dumnezeu mulțumit de lucrarea sa, odihnindu-se .n ziua a șaptea a creației (Gn 2,1-3). Prin urmare,

.n această versiune a Decalogului, instituția Sabatului se .ntoarce la Dumnezeu c.nd universul și

ființa umană au fost create.

Metodele de practicare a Sabatului in iudaism

Pentru a marca veselia Shabbatului, credincioșii avea obiceiul să poarte haine festive cu această

ocazie. Imposibilitatea de a aprinde un foc .n timpul Șabbatului a dat naștere ritului de aprindere a

două lum.nări de către gospodină, .nsoțită de o binecuv.ntare specială, pronunțată .n mod

tradițional cu 18 minute .nainte de căderea serii de vineri. Orarul său precis este acum determinat pe

baza calculelor astronomice și variază de la săptăm.nă la săptăm.nă .n funcție de anotimp și locație.

Dacă Talmudul recomandă consumul a trei mese festive .n timpul fiecărui Shabat, mulți devotati au

obiceiul să .nlocuiască ultima dintre aceste mese, care ar trebui să aibă loc s.mbătă după-amiază, cu

o sesiune de studiu.

Mesele de vineri seara și s.mbătă de amiază sunt deosebit de bogate și elaborate: se recomandă

invitația oaspeților la ea, iar diverse binecuv.ntări și imnuri (zemirot) sunt recitate. Ambele .ncep cu

o rugăciune asupra vinului numită (kiddush) urmată de o abluție rituală a m.inilor și, .n amintirea

porțiunii duble a manei care, potrivit cărții Exodului, Dumnezeu a oferit-o evreilor vineri .n timpul

traversării deșertului, cu o binecuv.ntare pe două p.ini special pregătite .n acest scop (hallah).

Sf.rșitul Shabbatului este marcat de un ritual numit Havdalah care include binecuv.ntări asupra

vinului, mirodeniilor și luminii.

Erau chemate si alte popoare sa respecte Sabatul ?

Inainte de venirea lui Mesia, oricine dorea sa se apropie de adevaratul Dumnezeu nu o putea face

decat prin iudaism. Odata cu imbratisarea iudaismului se respectau toate legile si tradiitile iudaice si

bineinteles si Sabatul.

Si pe strainii care se vor lipi de Domnul ca sa-I slujeasca si sa iubeasca Numele Domnului,

pentru ca sa fie slujitorii Lui, si pe toti cei ce vor pazi Sabatul, ca sa nu-l pangareasca, si vor

starui in legamantul Meu, ii voi aduce la muntele Meu cel sfant si-i voi umple de veselie in Casa

Mea de rugaciune. Arderile lor de tot si jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, caci Casa Mea se

va numi o casa de rugaciune pentru toate popoarele.” Asa vorbeste Domnul Dumnezeu care

strange pe cei risipiti ai lui Israel: „Voi mai strange si alte popoare la cei stransi acum din el.”

(Isa.5:6-8)

Caci, dupa cum cerurile cele noi si pamantul cel nou, pe care le voi face, vor dainui inaintea Mea –

zice Domnul – asa va dainui si samanta voastra si numele vostru. In fiecare luna noua si in fiecare

Sabat, va veni orice faptura sa se inchine inaintea Mea – zice Domnul.(Isaia 66 : 22, 23)

Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua

a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare in ea,

nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in

casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in

ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o. (Exod 20

-8-11)

Asa vorbeste Domnul: „Paziti ce este drept si faceti ce este bine; caci mantuirea Mea este aproape

sa vina, si neprihanirea Mea este aproape sa se arate. Ferice de omul care face lucrul acesta si de

fiul omului care ramane statornic in el pazind Sabatul, ca sa nu-l pangareasca, si stapanindu-si

mana ca sa nu faca niciun rau!(Isaia 56:1,2)

Sunt creștinii chemați să sărbătorească Sabatul?

Este clar că oricine poate practica Sabatul și alte ritualuri evreiești, dar este important să distingem între a practica ceva și a crede că fără acel lucru nu ești în regulă cu Dumnezeu.

Zapisul cu porunci și toată mulțimea legilor a fost desființat prin marea lucrare a lui Hristos. Astfel, dacă cineva dorește să practice anumite legi, poate să o facă, dar fără a impune acest lucru altora și fără a-i condamna pe cei care nu le practică. Hristos a pus capăt legii așa cum era ea înțeleasă în iudaism.

 

Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur,

Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce ne-a iertat toate greselile. A sters zapisul cu

poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.

A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor

asupra lor prin cruce. Nimeni, dar, sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura, sau cu

privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt

umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. (Coloseni 2 : 13-17)

13. Prin faptul ca zice: „un nou legamant”, a marturisit ca cel dintai este vechi; iar ce este vechi, ce

a imbatranit, este aproape de pieire. (Evr 8 : 13)

Caci Hristos este sfarsitul Legii, pentru ca oricine crede in El sa poata capata neprihanirea. (Rom

10:4)

Dar acum, am fost izbaviti de Lege si suntem morti fata de Legea aceasta care ne tinea robi, pentru

ca sa slujim lui Dumnezeu intr-un duh nou, iar nu dupa vechea slova.(Rom 7:6)

Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu sau, mai bine zis, dupa ce ati fost cunoscuti de

Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase,

carora vreti sa va supuneti din nou? Voi paziti zile, luni, vremuri si ani.Ma tem sa nu ma fi ostenit

degeaba pentru voi.(Galateni 4 :9-11)

**Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, a hotărât să nu pună asupra neamurilor aceleași greutăți care erau asupra iudeilor și a întărit această decizie prin apostoli cu ocazia conciliului de la Ierusalim. Dar apare o întrebare: de ce neamurilor nu li s-a impus să respecte și alte legi, în afară de câteva (să vă feriți de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate și de curvie)?

De ce nu li s-a cerut să respecte toate poruncile? Oare aveau dreptul creștinii neevrei să ucidă? Nu este deloc vorba despre asta, deoarece „a nu ucide” era ceva normal în toate culturile. Aici este vorba despre legile iudaice care nu existau în alte culturi. De ce? Fiindcă creștinilor neevrei li s-a completat ceea ce le lipsea lor.

Duhul Sfânt a hotărât această schimbare, și după cum este scris: neamurilor nu li s-a cerut să respecte decât „ceea ce trebuie”.”

 

Caci s-a parut nimerit Duhului Sfant si noua sa nu mai punem peste voi nicio alta greutate decat

ceea ce trebuie, adica: sa va feriti de lucrurile jertfite idolilor, de sange, de dobitoace sugrumate si

de curvie, lucruri de care, daca va veti pazi, va fi bine de voi. Fiti sanatosi!” (Fapte 15 : 28,29).

In invatatura Domnului Isus si a apostolilor nu s-a observat vreodată vre-o porunca clara in dreptul

celor straini să țină ziua Sabatului .n conformitate cu legea lui Moise. Chiar insusi Isus era acuzat ca

incalca ziua Sabatului.

Si inaintea Lui era un om bolnav de dropica. Isus a luat cuvantul si a zis invatatorilor Legii si

fariseilor: „Oare este ingaduit a vindeca in ziua Sabatului sau nu?” Ei taceau. Atunci Isus a luat de

mana pe omul acela, l-a vindecat si i-a dat drumul. Pe urma le-a zis: „Cine dintre voi, daca-i cade

copilul sau boul in fantana, nu-l va scoate indata afara, in ziua Sabatului?” Si n-au putut sa-I

raspunda nimic la aceste vorbe. (Luca 14 : 3 – 6)

S-a intamplat ca intr-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grau. Ucenicii Lui, pe cand

mergeau, au inceput sa smulga spice de grau. Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este

ingaduit sa faca in ziua Sabatului?” Isus le-a raspuns: „Oare n-ati citit niciodata ce a facut David,

cand a fost in nevoie si cand a flamanzit el si cei ce erau impreuna cu el? Cum a intrat in casa lui

Dumnezeu, in zilele marelui preot Abiatar, si a mancat painile pentru punerea inaintea Domnului,

pe care nu este ingaduit sa le manance decat preotii? Si cum a dat din ele chiar si celor ce erau cu

el?”Apoi le-a zis: „Sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; asa ca Fiul omului

este Domn chiar si al Sabatului.”(Marcu 2:23-8)

In alta zi de Sabat, s-a intamplat ca Isus a intrat in sinagoga si invata pe norod. Acolo era un om

care avea mana dreapta uscata. 7. Carturarii si fariseii pandeau pe Isus, sa vada daca-l va vindeca

in ziua Sabatului, ca sa aiba de ce sa-L invinuiasca. Dar El le stia gandurile; si a zis omului care

avea mana uscata: „Scoala-te si stai in mijloc.” El s-a sculat si a stat in picioare. Si Isus le-a zis:

„Va intreb: Este ingaduit in ziua Sabatului a face bine ori a face rau? A scapa o viata sau a o

pierde?” Atunci, Si-a rotit privirile peste toti si a zis omului: „Intinde-ti mana!” El a intins-o, si

mana i s-a facut sanatoasa ca si cealalta. (Luc.6:10)

Din pricina aceasta, iudeii au inceput sa urmareasca pe Isus si cautau sa-L omoare, fiindca facea

aceste lucruri in ziua Sabatului. Dar Isus le-a raspuns: „Tatal Meu lucreaza pana acum; si Eu, de

asemenea, lucrez.” Tocmai de aceea cautau si mai mult iudeii sa-L omoare, nu numai fiindca

dezlega ziua Sabatului, dar si pentru ca zicea ca Dumnezeu este Tatal Sau si Se facea astfel

deopotriva cu Dumnezeu. (Ioan 5 : 16 -18)

Si era o zi de Sabat cand facuse Isus tina si-i deschisese ochii. Din nou, fariseii l-au intrebat si ei

cum si-a capatat vederea. Si el le-a zis: „Mi-a pus tina pe ochi, m-am spalat, si vad.” Atunci unii

din farisei au inceput sa zica: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru ca nu tine Sabatul.”

Altii ziceau: „Cum poate un Om pacatos sa faca asemenea semne?” Si era dezbinare intre ei.

(Ioan.9:14-16)

Pedeapsa pentru incalcarea Sabatului

Consecintele nerespectarii Sabatului sunt clare in Biblie, si anume era pedeapsa cu moartea. Evreii

au eșuat .n această obligație si ca pedeapsa Dumnezeu a ingaduit ca Ierusalimul sa fie cucerit de

babilonieni .n secolul al VI-lea ..Hr.

Am mustrat pe mai marii lui Iuda si le-am zis: „Ce inseamna aceasta fapta rea pe care o faceti,

pangarind ziua Sabatului? Oare n-au lucrat asa parintii vostri, si nu din pricina aceasta a trimis

Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi si peste cetatea aceasta? Si voi aduceti din nou

mania Lui impotriva lui Israel, pangarind Sabatul!” Apoi am poruncit sa se inchida portile

Ierusalimului inainte de Sabat, de indata ce le va ajunge umbra, si sa nu se deschida decat dupa

Sabat. Si am pus cativa din slujitorii mei la porti sa opreasca intrarea sarcinilor de marfuri in ziua

Sabatului. (Neem 13 : 17-19)

Sase zile sa lucrati, dar ziua a saptea sa va fie sfanta; acesta este Sabatul, ziua de odihna,

inchinata Domnului. Cine va face vreo lucrare in ziua aceea sa fie pedepsit cu moartea.

(Exod.35:2)

Cine facea vre-o lucrare in ziua Sabatului era pedepsit cu moartea. Totusi Domnul Isus se pare ca a

facut mai multe lucrari in timpul Sabatului fara sa i se aplice aceasta pedeapsa ? Dece ? Fiinca

pedeapsa cu moartea nu putea sa se aplice Celui care a dat-o, adica insusi Domnul sabatului.

Exista mantuire fara Sabat ?

Mantuirea omenirii nu vine din Sabat sau cu ajutorul Sabatului sau a vre-o altei legi, ci ea este data

omului prin har si prin credinta.

Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui

Dumnezeu. (Efes.2:8)

De aceea mostenitori sunt cei ce se fac prin credinta, pentru ca sa fie prin har, si pentru ca

fagaduinta sa fie chezasuita pentru toata samanta lui Avraam: nu numai pentru samanta aceea

care este sub Lege, ci si pentru samanta aceea care are credinta lui Avraam, tatal nostru al

tuturor, (Rom.4:16)

Legea nu este decat un « dreptar » temporar care ajuta pe credincios sa se indrepte inspre

desavarsire. Desavarsirea omenirii nu vine in nici un caz din jos in sus ci invers, adica de la Isus la

om. De aceea mantuirrea nu se obtine prin diferite ritualuri, legi si efort personal ci este data

omului prin har.

Stim insa ca tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gura sa fie astupata,

si toata lumea sa fie gasita vinovata inaintea lui Dumnezeu. Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit

inaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. Dar acum

s-a aratat o neprihanire pe care o da Dumnezeu, fara lege – despre ea marturisesc Legea si

Prorocii (Rom. 3:19 – 21)

Daca, dar, desavarsirea ar fi fost cu putinta prin preotia levitilor – caci sub preotia aceasta a

primit poporul Legea – ce nevoie mai era sa se ridice un alt preot „dupa randuiala lui Melhisedec”,

si nu dupa randuiala lui Aaron ? Pentru ca, odata schimbata preotia, trebuia numaidecat sa aiba

loc si o schimbare a Legii. (Evr 7 : 11, 12)

Care sunt religiile care practica Sabatul ?

Astazi in afara de iudaism, exista si alte confesiuni religioase care respecta Sabatul. Printre ei se afla

evreii mesianici, adventistii de ziua a saptea, Biserica lui Dumnezeu – de Ziua a Șaptea, Biserica

Mondială a lui Dumnezeu, Biserica aventistă a Făgăduinței si alte minoritati. Chiar daca sunt unele

asemanari, practicarea lor nu este identica cu cea din iudaism.

Sambata inlocuita de Duminica

Cuv.ntul „Duminica” se trage din latinescul „dies dominicus”, iar latina creștină „dies dominica”,

ceea ce se traduce prin „ziua Domnului”. .nainte de a ajunge la ortografia actuală, termenul

„duminică” a fost scris .n mai multe feluri: diominicu, didominicu, dienenche și chiar, dymanche.

Etimologia termenului ne poate conduce pana la Apocalipsa si Didache.

Apostolii si ucenicii, aveau obiceiul de a se aduna in prima zi a saptamanii care era numita si ziua

Domnului.

Iar noi, dupa zilele praznicului Azimelor, am plecat cu corabia din Filipi si, in cinci zile, am ajuns

la ei in Troa, unde am stat sapte zile. In ziua dintai a saptamanii, eram adunati laolalta ca sa

frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor si si-a lungit vorbirea

pana la miezul noptii. (Fapte 20 : 6,7).

In ziua Domnului eram in Duhul. Si am auzit inapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei

trambite, (Apoc.1:10)

In seara aceleiasi zile, cea dintai a saptamanii, pe cand usile locului unde erau adunati ucenicii

erau incuiate, de frica iudeilor, a venit Isus, a stat in mijlocul lor si le-a zis: „Pace voua ! (Ioan 20 : 19).

Daca este sa suprapunem cea dintai zi a saptamanii, cu « ziua Domnului » in care apostolii se

adunau am putea ajunge la concluzia ca ziua principala de inchinare trecuse de la Sambata la

Duminica incepand cu primii urmasi ai lui Hristos.