SUPUNEREA

Incercati sa definiti cu propriile cuvinte ce inseamna disciplina spirituala a supunerii.

Cu privire la disciplina spirituala a supunerii, putem lua exemplu de la insusi persoana lui Hristos.

El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, (Filip.2:6)

Cred ca este o diferenta intre o persoana care este ascultatoare, supusa sau disciplinata de frica si o alta care face toate acestea din dragoste.

 

Dupa parerea ta are sau nu sens, sfatul lui Petru ? Explpicati pozitia  ?

Cred ca sfatul lui Petru are sens pentruca ceea ce conteaza aici este rezultatul obtinut si nu mijloacele. Prin supunere se poate avansa si ajunce la capat, la scopul final. Si pana la urma ce inseamna « un stapan greu de multumit » ? Un stapan poate fi foarte greu de multumit pentru o persoana, dar foarte usor pentru o alta si asta fiindca problema nu este de fiecare daca in stapan ci in masura disciplinii pe care o accepta s-au nu cel ce se supune.

Stim cu totii ca o parte din omenire nu se va supune nici o data lui Dumnezeu, pecand o alta este gata sa-si dea viata oricand pentru EL. Este problema in Dumnezeu ? Este Dumnezeu partinitor  ? Nu caci Dumnezeu este bun si drept cu oricine, deci problema este in insasi persoana care nu este dispusa sa se supuna si asta din nenumarate motive, cum ar fi mandria, incapatinarea, ura, unele interese, etc…

1Pet 2 :18. Slugilor, fiti supuse stapanilor vostri cu toata frica, nu numai celor ce sunt buni si blanzi, ci si celor greu de multumit.

 

Ce a inseamna pentru tine : implinirea de sine, lepadarea de sine, crucea pierderea si castigarea vietii ?

Implinirea de sine este atunci cand omul intelege ca tot ce are este de la Dumnezeu si ca toate lucrurile trebuiesc folosite pentru gloria lui Dumnezeu.

Pentru  ca  prin  El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute: fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapaniri. Toate au fost facute  prin  El si  pentru  El. (Col.1:16)

Lepadarea de sine estre un termen folosit in limba romana, dar absent in originalul grec. In original este folosit un termen care se apropie mai mult de «  devotare  », decat de lepadare.

Deci prin «  lepadarea de sine  », putem intelege o abandonare a lucrurilor firesti din viata noastra pentru a ne concentra cu mai multa «  devotare  » spre cele duhovnicesti.

In ce priveste crucea, ea trebuie sa fie tinta noastra de fiecare zi indreptandune spre Cel ce a suferit-o mai intai. S-o primim asa cum a primit-o Domnul nostru, chiar cu pretul de a pierde viata, pentru ca astfel o vom putea recastiga din nou la timpul potrivit.

Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit  crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. (Evr.12:2)

Mat 10 : 39. Cine isi va pastra viata o va pierde; si cine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga.

 

Fara viata de cruce a lui Hristos, ar mai fi avut moartea lui de cruce acelasi efect asupra vietii oamenilor ? Daca da de ce da ? Daca nu de ce nu  ?

Daca intelegem prin « viata de cruce », « suferinta » lui Hristos, inseamna ca moartea de cruce a Lui face si ea parte din viata lui de cruce caci si ea a fost o suferinta si astfel una nu poate fi fara alta.

Impactul ar fi fost cu totul altul daca Domnul nostru ar fi trait o viata de lux si confort. E de predupus ca urmasii sai ar fi dorit sa faca si ei la fel si astfel supunerea si umilinta mana in mana cu alte calitati, erau de negasit printre crestinii de pretutindeni.

Ioan 13 : 15. Pentru ca Eu v-am dat o pilda, ca si voi sa faceti cum am facut Eu.

 

Cum explici aceasta supunere in frica lui Hristos ?

Supunerea in frica lui Hristos, nu poate fi inspirata decat din insusi persoana lui Hristos.

Chiar daca lui Hristos totate i-au fost supuse, El a stiut sa ramana supus pentru asi suce misiunea la capat.

Si la sfarsitul tutror lucrurilor, El insusi adica Fiul, se va supune pentru ca Dumnezeu, Cel care i-a supus toate lucrurile, sa-Si primeasca cinstea si onoarea cuvenita chiar si prin supunerea Fiului.

Dumnezeu, in adevar, “a pus totul sub picioarele Lui”. Dar cand zice ca totul I-a fost  supus, se intelege ca afara de Cel ce I-a  supus  totul. (1Cor.15:27)

Si cand toate lucrurile Ii vor fi supuse, atunci chiar si Fiul Se va supune Celui ce I-a  supus  toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sa fie totul in toti. (1Cor.15:28)

Asa ca nu putem sa fim placuti Tatalui in supunerea noastra decat daca ne supunem in asa fel cum s-a supus Fiul sau.

 

Exista vreo ratiune sa chemi la subordonare pe cei deja subordonati, cand aparent doar dominatorii ar avea nevoie de putina smerenie in viata lor ?

Tot timpul este loc pentru mai mult, fiindca drumul spre desavarsire nu se termina nici la dominator si nici la cel subordonat, ci in persoana lui Hristos. Deci daca privind unii la altii observam unele deosebiri, iar cand privim la Cel desavarsit, ne dam seama ca diferentele dintre noi nu mai sunt atat de semnificative si intelegem ca avem cu totii inca mult de crescut.

Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin ( 1Cor 13 :12).

 

Care sunt dificultatile cu care te lupti in stabilirea limitelor supunerii fata de autoritile statului, orasului sau companiei in care lucrezi ?

Dupa cum se observa in timpul de fata, majoritatea statelor cu tot ce cuprind ele, au ales sa apere sau chiar sa promoveze valori care sunt contrare Bibliei. Deasemenea sunt unele companii care impun salariatilor lor sa minta, sa manipuleze pentru a obtine venit.

Un adevarat urmas a lui Hristos este chemat la o viata neprihanita in totate privintele si domeniile vietii si astfel el nu poate sa fie supus acolo une valorile lui Dumnezeu sunt incalcate.

Supunerea

Articole recomandate

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *