Iosif sotul Mariei

Iosif, Soțul Mariei, tată-l adoptiv a lui Isus

Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit si nu voia s-o facă de rușine înaintea lumii; de aceea si-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
Iosif era un om neprihănit si aceasta se observa prin faptul ca chiar daca putea s-o dea la moarte pe Maria după legea Mozaică, el a făcut tot ce a putut pentru a evita acest lucru preferând s-o lase pe ascuns ca sa nu-i facă nimeni nici un râu, luând in considerare faptul ca ea trebuia sa moara după legea mozaica.( Deut. 22 : 20, 21), “Dar daca faptul este adevărat, daca fata nu s-a găsit fecioara, Sa scoată pe fata la ușa casei tatălui ei; sa fie ucisa cu pietre de oamenii din cetate si sa moara, pentru ca a săvârșit o mișelie in Israel, curvind in casa tatălui ei. Sa cureți astfel răul din mijlocul tău.”
Deci a preferat sa nu funcționeze ca fariseii cari acuzau și profitau de astfel de momente pentru ași scoate la iveala așa zisa lor neprihănire, ci cu un spirit umil a preferat sa scape un suflet de la moarte. Iosif a fost tatăl pământesc adoptiv al lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, el era descendent al regelui David,  și a locuit în Nazaret în Galileea. Tradiția spune că s-a căsătorit cu Maria pe la vârsta de 35 de ani, fecioara care l-a născut pe Isus. Biblia ne spune că Maria a rămas însărcinată prin Duhul Sfânt (Matei 1:18) și nu prin Iosif. Prin urmare, Iosif poate fi înțeles ca tatăl pământesc adoptiv al lui Isus, dar nu ca tatăl său biologic.

Biblia nu ne spune prea multe despre Iosif. Dar, având în vedere caracterul său, ajungem la concluzia că era un om umil căruia îi păsa profund să se supună lui Dumnezeu. De exemplu, cartea lui Matei ne spune că Iosif a fost „credincios legii” (Matei 1:19). După ce un înger al Domnului i s-a arătat lui Iosif și l-a încurajat să nu se teamă să o ia pe Maria de soție, Iosif a ascultat imediat. Aici vedem că el era un om ascultător si supus lui Dumnezeu.(Matei 1:24-25). Mai târziu, în cartea Matei, un înger îi apare din nou lui Iosif și îi poruncește să ducă pe Maria și pe Isus în Egipt, deoarece regele Irod a vrut să-L omoare pe Isus. Din nou, Iosif ascultă imediat porunca îngerului și își duce familia în Egipt, salvând viața lui Isus (Matei 2:14-15). După moartea lui Irod, un înger îi apare din nou lui Iosif și îi poruncește să se întoarcă în Israel, ceea ce face (Matei 2:19). Iosif prezintă un model de ascultare deosebit.
Biblia indică, de asemenea, că Iosif a fost un om bun și care se sacrifica destul de des. Deși avea dreptul legal de a divorța de Maria când a aflat că este însărcinată, el a intenționat să facă acest lucru în liniște (Matei 1:19) pentru că nu dorea să aducă nicio rușine sau ocară publică Mariei sau familiei ei. De asemenea, după căsătoria lor, Iosif nu a cunoscut-o pe Maria decât după ce s-a născut Isus (Matei 1:25); în acest fel, Iosif a protejat valabilitatea nașterii din fecioară. În urma edictului lui Cezar, Iosif a luat-o pe Maria pentru a fi numărată la recensământul de la Betleem, de unde provin strămoșii ei (Luca 2:4-5). La patruzeci de zile după nașterea lui Isus, Iosif (împreună cu Maria) l-a dus pe Isus la Ierusalim pentru a fi dedicat în templu, așa cum cere legea lui Moise (Luca 2:22-24).